Economie
Ce fel de credite iau clujenii
Valoarea totală a sumelor împrumutate până acum este comparabilă cu bugetele unora dintre ministere pe întreg anul.
Mai bine de jumătate din sumele contractate de clujeni de la bănci sunt pentru achiziția unei locuințe, fapt deloc surprinzător având în vedere nivelul prețurilor, mai ales în Cluj-Napoca.
2 miliarde de lei, atât au luat clujenii de la bănci pentru a-și cumpăra locuințe, potrivit ultimelor statistici, aferente lunii februarie, publicate de Banca Națională a României (BNR)! Suma reprezintă, prin comparație, un sfert din bugetul alocat Ministerului Educației în 2017!
Și creditele pentru consum au un loc însemnat în totalul sumelor împrumutate de locuitorii Clujului – mai bine de 1.4 miliarde de lei. Bugetul Ministerului Apărării este doar de patru ori mai mare decât suma cumulată de creditele de consum luate în Cluj.
Creditele pentru alte scopuri sunt de doar 43 de milioane de lei, potrivit statisticilor.
Firmele, credite mai mici decât populația
3 miliarde de lei, la atât se ridică împrumuturile firmelor nefinanciare din județ, în timp ce creditele gospodăriilor trec de 3,6 miliarde de lei.
Diferența are toate șansele să dispară având în vedere evoluția recentă a soldurilor creditelor.
Astfel, băncile au acordat în luna ianuarie mai multe credite noi in lei firmelor decât populației, aceasta fiind cea de-a cincea lună consecutivă în care valoarea finanțărilor pentru companii a fost mai ridicată decât cea a creditelor pentru consum și pentru locuințe obținute de populație, conform datelor BNR.
Situaţia generală a restanţelor la Cluj
Clujul contabiliza, la sfârşit de februarie 2017, 187 de milioane restanţe la creditele în lei şi 327 de milioane la creditele în valută, în timp ce totalul creditelor curente era de 6.794 de milioane lei la creditele în moneda naţională şi 4.747 milioane lei la valută, potrivit datelor BNR.
În ianuarie 2016, restanţele la credite în lei erau de 222 milioane de lei şi 500 de milioane la creditele în valută, deci mai mari decât un an mai târziu în ambele cazuri.
Cum stăm cu restanțierii în țară
Numărul persoanelor care au restanțe la bănci și la instituții financiare nebancare (IFN) mai mari de 30 de zile a scăzut în a doua lună a acestui an cu 5103 față de luna ianuarie, până la 643.770, ca urmare a reducerii valorii ratelor neplătite la creditele în euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR), în cel mai recent buletin lunar. În ianuarie erau înregistrați 648.873 restanțieri la bănci, în creștere cu 13.029 față de decembrie.
În octombrie 2016 s-a înregistrat un nivel minim din iulie 2009, de 611.613 restanțieri.
În februarie 2017, numărul de restanțe a coborât la 878.450, iar datoriile totale ale debitorilor au coborât ușor față de luna anterioară, la 8,03 miliarde lei, potrivit datelor Biroului de Cedit, citate de BNR. Valoarea restanțelor la bănci și IFN-uri s-a redus puternic anul trecut, cu 31,3% în intervalul iunie-decembrie 2016.
Raportat la luna ianuarie, valoarea restanțelor a scăzut în februarie doar la creditele în euro, la celelalte categorii de credite (în lei, franci elvețieni și dolari) fiind consemnate ușoare creșteri.
Clujenii au cele mai mari depozite şi disponibilităţi din provincie
Potrivit ultimelor date BNR, Clujul ăși păstrează supremația și contabilizează disponibilităţi la vedere în lei în contul gospodăriilor populaţiei de peste 1.753 milioane de lei, urmat de Timiş cu 1.430 de milioane şi Constanţa 1.309 milioane.
Şi la categoria depozite stăm tot cel mai bine indiferent că sunt în lei sau valută. Astfel, clujenii cumulează un total de 3.600 de milioane, la depozite lei, urmaţi de constănţeni cu 2.500 milioane lei.
