Economie

Pe ce cheltuie românii cei mai mulţi bani. Datele care arată de ce România nu poate ieşi din cercul vicios al sărăciei

Banii românilor se duc oriunde, numai către educaţie, cultură şi sănătate nu.

Datele Institutului Naţional de Statistică ne arată pe ce au dat românii cei mai mulţi bani în anul 2016, iar la conducere se află energia electrică, serviciile de telefonie şi plata apei, canalului şi serviciilor de salubritate, scrie gandul.info. La polul opus, la diferenţe considerabile, se situează cheltuielile pe educaţie, servicii culturale şi de recreere sau pentru asigurări de diverse tipuri.

În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, faţă de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraş alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei. 

Cheltuielile medii lunare şi anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an şi serviciile de apă, canal şi salubritate, cu peste 650 lei pe an.

La polul opus se situează educaţia, pentru care românii au cheltuit cei mai puţini bani, sub 50 de lei pe an per gospodărie. Urmează îndeaproape serviciile culturale şi de recreere, cu aproape 90 lei pe an şi asigurările, cu puţin peste 100 lei pe an.

O altă categorie de servicii pentru care românii nu se înghesuie să-şi cheltuie banii sunt serviciile pentru sănătate, anul trecut aceştia având cheltuieli medii de 26,26 lei pe lună per gospodărie în această direcţie, adică un total 315,12 lei pe an.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, o discrepanţă îngrijorătoare se face simţită în cazul serviciilor de apă, canal şi salubrizare, unde, dacă în mediul urban cheltuielile lunare se ridică, în medie, la 84,15 lei, în mediul rural acestea abia trec de 20,18 lei. Acest lucru arată, o dată în plus, slaba dezvoltare a satelor româneşti, multe dintre ele confruntându-se cu situaţia de a nu avea nici măcar o reţea de canalizare la care să se poată lega, nu mai vorbim despre situaţiile în care oamenii nu au o baie sau apă curentă.

Nici în cazul sănătăţii nu stăm mai bine la capitolul diferenţe între rural şi urban, ajungându-se la discrepanţe de peste 50%. Dacă în mediul rural se alocă, în medie, 15,05 lei pe lună per gospodărie în direcţia serviciilor de sănătate, în mediul urban suma, deşi mică, ajunge la 34,88 lei lunar per gospodărie.

Educaţia suferă şi ea în ceea ce priveşte sumele alocate de români. Sumele sunt infime, atât la sat, cât şi la oraş, însă diferenţa depăşeşte, şi în acest caz, 50%. Astfel, dacă în mediul rural o gospodărie cheltuie, în medie, 2,94 lei pe lună pentru educaţie, în mediul urban suma alocată acestui tip de servicii ajunge la 4,9 lei.