Economie
Cluj-Napoca, orașul în care vor românii să locuiască. Banca Mondială: 260.000 de persoane ar urma să să mute aici
Banca Mondială estimează că 700.000 de români vor prefera să locuiască în Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov, în defavoarea Bucureştiului.
Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov vor atrage, în următorii ani, puțin peste 730.000 de locuitori, de aproape trei ori mai mulți decât Bucureștiul, potrivit Băncii Mondiale.
Numărul potenţialilor migranţi care aleg Cluj-Napoca este estimat de bancheri la 260.440 de persoane, peste nivelul prognozat pentru Bucureşti, unde sunt aşteptaţi încă 245.820 de locuitori, în viitorul apropiat. Următorul oraş vizat de migranţi este Timişoara, care are potenţialul de a atrage puţin peste 200.000 de noi rezidenţi. Acesta este urmat îndeaproape de Braşov, pentru care optează 196.000 de persoane, şi de Iaşi, preferat de 73.100 de migranţi.
Angajatorii caută, în acest moment, aproape la fel de mulţi salariaţi în Bucureşti ca în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov cumulat, potrivit unui studiu. Pe de altă parte, în ultimii zece ani, aceste patru oraşe nu au beneficiat de livrări de spaţii de birouri comparabile cu cele din Capitală. Astfel, ele au un stoc de spaţii moderne de birouri de aproape patru ori mai mic decât al Bucureştiului, în condiţiile în care sondajele sugerează că migraţia internă se va concentra mai degrabă în aceste oraşe.
„Când vorbim despre piaţa imobiliară din România, cea mai mare preocupare a investitorilor este lipsa de lichiditate. Deşi acest lucru poate fi un dezavantaj, ar trebui să existe o schimbare de perspectivă, deoarece un activ imobiliar în sine este ilichid. Este nevoie de mult timp pentru comercializarea şi finalizarea vânzării unei proprietăţi, dar situaţia se schimbă treptat”, a declarat Anca Svoronos, senior Associate Investment în cadrul unei firme de consultanță imobiliară, citată de Capital.
Prima jumătate de an a înregistrat un volum de investiţii imobiliare de puţin peste 400 mil. euro, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, un an care a reprezentat cel mai bun nivel post-criză. Momentan, investiţiile sunt concentrate în mare parte în Bucureşti, dar pe termen mediu, atenţia se va îndrepta tot mai mult şi pe oraşele mari din ţară, prognozează brokerii imobiliari.
„Urmarea firească ar fi să luăm în considerare factorii care conduc şi susţin lichiditatea pe o piaţă de birouri: creşterea locurilor de muncă, în special în industriile care sunt utilizatoare mari de spaţiu de birouri – de exemplu, serviciile IT, raportul dintre stocul nou de spaţii în contrast cu cererea, care este încă dezechilibrat în oraşele regionale, şi tendinţa de creştere a populaţiei pe fondul migraţiei, aşa cum se întâmplă în Cluj-Napoca. Prin urmare, veniturile generate, aprecierea capitalului şi acoperirea riscului inflaţionist sunt argumente puternice pentru investiţii imobiliare în oraşele regionale, care încep, astfel, să intre în lumina reflectoarelor”, a încheiat Anca Svoronos.
Sociologii sunt însă destul de rezervaţi faţă de prognoza Băncii Mondiale. „Dacă lucrurile vor merge în ritmul acesta şi dacă investitorii vor construi locuinţe şi dacă investitorii vor ajunge la nivelul Bucureştiului, atunci aceste oraşe ar putea prelua o parte semnificativă din populaţia care ar dori să vină pentru job-uri ceva mai bune”, spune Adrian Dan.
