Economie

Salina Turda, de la depozit de brânzeturi, la cifră de afaceri de aproape 20 de mil. de lei!

Salina Turda este un exemplu care demonstrează că România are nevoie de investiții în turism, că zone întregi pot reînvia prin renașterea unor puncte de interes și că se pot obține bani frumoși prin valorificarea obiectivelor unice pe care țara noastră le are.

De la un obiectiv care nu mai prezenta interes de exploatare și era folosit pe post de depozit de brânzeturi, Salina Turda a ajuns să genereze milioane de lei profit anual, devenind un obiectiv turistic foarte apreciat, atât de români, cât și de străini.

Scurtă incursiune istorică

O panoramă istorică asupra ocnei ne relevă faptul că, în lipsa unor dovezi concrete, care să certifice mineritul sistematic pentru exploatarea sării de către romani, se situează în timp la nivelul secolelor XI-XIII. De altfel, primul document care menţionează cu exactitudine exploatarea sării la Turda datează de la 1 mai 1271, fiind emis de către cancelaria maghiară. Documentele ce datează din secolele XIII-XVI precizează că ocnele de sare din această zonă au fost dispuse în microdepresiunea Băile Sărate şi pe versantul sud-estic al Văii Sărate. Mai exact, camerele de exploatare erau amplasate pe actualele lacuri sărate din perimetrul acestor zone.

Hans Dernscchwan, în calitatea sa de trimis al casei Fugger pentru a prelua administraţia cămărilor de sare din Turda, întocmeşte la data de 16 august 1528 un raport, în care prezenta problemele ce necesitau a fi rezolvate, în vederea organizării sistematice a exploatării, a sporirii producţiei, şi a comercializării sării, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Deşi la început a constituit una dintre semnificativele ocne ale Transilvaniei, salina Turda începe să decadă după 1840, fiind concurată tot mai mult de producţia intensă a Ocnei Mureş. În plus, cu toate că după Primul Război Mondial exploatarea de sare devine monopol de stat, salina de la Turda continuă să se afle în declin, din cauza producţiei tot mai scăzute, ceea ce a dus la închiderea exploatării în anul 1932. Aceasta este ignorată până în timupl celui de-Al Doilea Război Mondial, moment în care localnicii caută aici adăpost antiaerian. În perioada anilor 1950-1992, primii 500 de metri ai galeriei de transport Franz Josef figurează ca depozit de brânzeturi.

Din 2010, obiectiv cheie în turism

Anul 2008 constituie un moment important din istoria acestei saline, întrucât, în cadrul programului PHARE 2005 CES infrastructură mare regională/locală, aceasta este supusă unui amplu proces de amenajare şi modernizare, iar din ianuarie 2010 devine parte integratoare a circuitului turistic românesc. Armonia şi echilibrului locului, între trecut şi prezent, rezidă în grija şi determinarea lucrărilor efectuate, precum şi în notabila stare de conservare a lucrărilor minerilor şi a utilajelor folosite la transportul sării.

Proiectul „Creşterea atractivităţii turistice a zonei cu potenţial balnear – zona Durgău, Valea Sărată şi Salina Turda” a fost realizat de Consiliul Local Turda în parteneriat cu Consiliul Judeţean Cluj şi a obţinut finanţare în cadrul Schemei de finanţare pentru Proiecte Mari de Infrastructură, Programul Phare 2005.
Cu acest sprijin financiar din partea Uniunii Europene, în anul 2009 s-au desfăşurat lucrările de amenajare a Salinei Turda în scop turistic şi curativ, cu săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar şi o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare.
Principala atracţie a salinei este lacul cu soluţie salină suprasaturată, excelentă pentru tratament. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări şi 6 milioane de euro investiţi.
Salina Turda este poate cea mai celebră destinaţie a turiştilor ce vizitează Clujul. Această mină de sare datează încă din perioada romanilor şi a fost unul dintre motivele pentru care localitatea s-a dezvoltat vertiginos şi după retragerea romanilor din Dacia. Prima atestare documentara a extragerii sarii in Turda dateaza din anul 1271. În 1932 însă, Salina Turda a fost închisă.
Pe parcursul anilor s-a descoperit că mediul salin este deosebit de prielnic în tratarea afecţiunilor respiratorii datorită temperaturii constante de 10-12 grade Celsius şi a umidităţii de 75-80% precum şi datorită concentraţiei optime de aerosoli. Ca urmare, după 1992 mina Rudolf din interiorul salinei a fost amenajată ca şi sală de tratament subterană.

După modernizare Salina a crescut în fiecare an, atât ca număr de angajați, cât și ca valoare a încasărilor. Astfel, dacă în 2010 avea 45 de angajați și raporta un profit net de 1,8 mil. de lei, în 2017 raporta 5,2 mil de lei profit, obținut cu 134 de angajați.

Citește și Salina Turda, destinație de 5 stele pe cel mai cunoscut site de turism

Salina Turda a primit două stele Michelin în celebrul ghid de călătorie