Sănătate
Peste 77% din cazurile de rujeolă din UE, raportate în România. Scădere alarmantă a ratei de vaccinare la copii.
România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR.
Tot mai mulţi părinţi din România aleg să nu-şi vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru rujeolă-oreion-rubeolă, avertizează organizația „Salvați Copiii”.
Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic: absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
77,8% din cazurile de rujeolă din UE, raportate în România
Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidențiază o tendință îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidențiat cel mai clar prin apariția epidemiei de rujeolă din decembrie 2023.
CITEȘTE ȘI:
Aproape 60% dintre decesele la copii sub cinci ani, înregistrate în mediul rural. România, în fruntea clasamentului european la mortalitate infantilă.
Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România, citat de Agerpres.ro
Datele culese în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban - 68,5%, rural - 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:
*cea mai mare rată - Giurgiu 97.5%;
*cele mai mici rate - Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).
În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională este de 63,1% (urban - 65,6%, rural - 59,8%), cu:
*cea mai mare rată în Giurgiu - 95,6%;
*cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).
„Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporționată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 și 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare”, potrivit analizei citate.
Există diferențe semnificative între mediul urban și rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute. Legislația internă din România nu este tranșantă în ceea ce privește caracterul obligatoriu sau opțional al vaccinării copiilor. Deși această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanța implementării vaccinării ca măsură esențială pentru sănătatea publică.
Bariere în calea vaccinării
Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere în calea vaccinării din perspectiva medicilor de familie și a asistenților medicali comunitari:
*Barierele atitudinale și comportamentale includ reticența post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
*Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
*La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
*În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.
CITEȘTE ȘI:
Avertisment ONU. Rata de vaccinare a copiilor stagnează. Rujeola, una dintre principalele îngrijorări ale autorităților.
O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.
Recomandările medicilor pentru creșterea ratei de vaccinare
Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate.
La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare.
La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților.
O nevoie specifică frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală. Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI: