Economie

Primăria se agață cu dinții de un împrumut URIAȘ. Bani de la bancă pentru marile proiecte?

Primăria municipiului Cluj-Napoca nu renunță la contractarea unui credit de 400 de milioane de lei, pentru realizarea proiectelor de mare amploare din Orașul Comoară.

În martie 2019, pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local se număra un proiect de hotărâre privind „Aprobarea contractării unei finanțări rambursabile în valoare de 400 milioane de lei (circa 85,1 milioane euro), pentru asigurarea surselor de finanțare pentru realizarea investițiilor în municipiul Cluj-Napoca”. Creditul ar urma să fie rambursat în cel puțin 30 de ani.

Ulterior, în data de 23 noiembrie 2019, Primăria municipiului Cluj-Napoca a publicat anunțul prin care solicita finanțarea internă rambursabilă în valoare de 400 de milioane de lei. Până la termenul limită din 23 decembrie, singura ofertă a fost depusă de Banca Comercială Română (BCR), conform datelor din platforma de achiziții publice SICAP.

Emil Boc: „Creditul îl poți adapta și remodela în funcție de nevoi”

Acum, în mai 2020, primarul Emil Boc admite că nu renunță la creditul necesar pentru „modernizarea și construirea de unități de cultură și recreere, reabilitarea arhitecturală a clădirilor, reabilitarea de drumuri și pasaje”, care sunt considerate obiective prioritare pentru a aduce Cluj-Napoca la standardele impuse de Uniunea Europeană. Anul trecut, municipalitatea recunoștea că, fără acest credit, aceste investiții „nu vor putea fi demarate în 2019 și nici în anii următori”.

„Da, noi am declanșat procedura, pentru că acel împrumut are flexibilitate mult mai mare să-l utilizezi în momentul în care l-ai luat prin Hotărâre de Consiliu Local. Poți să îl adaptezi, să îl modelezi în funcție de nevoi, important este să îl ai. După ce îl ai, trebuie să mergi la Guvern, de asta spuneam despre relaxarea condițiilor de deficit”, a explicat Emil Boc, la un post local de radio.

„Degeaba iau eu împrumutul, și eu nu am o problemă cu municipiul, pentru că nu avem un grad de îndatorare de 35%, cât ne permite legea, suntem undeva sub 14-12-10%. Dar, dacă nu îți dă Guvernul, dacă nu te încadrezi în marja de deficit național, degeaba ai un împrumut, pentru că nu îl poți utiliza. Acum e momentul, haideți să ne dezvoltăm, să ne facem proiecte de infrastructură!”, este de părere edilul.

Centrul Cultural „Transilvania”, printre proiectele care stau la baza creditului

În urmă cu o săptămână, Monitorul de Cluj readucea în discuție proiectul Centrului Cultural „Transilvania”, care ar urma să fie construit pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, fiind subiect de discuții de peste un deceniu. Dacă pentru Academia de Muzică „Gheorghe Șincai”, Guvernul va construi sediu în clădirea-ruină de la Bucium, Filarmonica Transilvania încă își pune speranțele în clădirea din Mărăști.

După șapte ani și cinci licitații eșuate, proiectul rămâne încă la stadiul de promisiune, întrucât nicio firmă nu a depus ofertă pentru construirea clădirilor din cartierul Mărăști. Valoarea contractului este estimată între 350 milioane lei și 1,426 miliarde lei. Ultima licitație a fost lansată în 8 februarie 2020, fără succes. Emil Boc a recunoscut că, în lipsa ofertelor, proiectul urmează să fie revină în Consiliul Local.

Lista investițiilor plănuite din creditul de 400 de milioane de lei

* Clădirea sălii de concerte sediul Filarmonicii, Piața Transilvania și parcare subterane – 288 milioane lei
* Reabilitare arhitecturală a imobilului situat în „Ansamblul urban – Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca”, strada Iuliu Maniu nr. 1 – 10,9 milioane lei
* Reabilitarea arhitecturală a imobilului situat în „Ansamblul urban – Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca”, strada Iuliu Maniu nr. 3 – 8,6 milioane lei
* Reabilitare Pasaj strada Locomotivei (pasaj gară) – 11,5 milioane lei
* Consolidare și reabilitare imobile existente, eliminare corpuri parazitare Piața Unirii nr. 1 și 2 – 20,4 milioane lei