Economie

De ce au devenit invizibile companiile tranzacționate pe Rasdaq?

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/01_ziua/06 scadere.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Din cele 24 de companii din Cluj-Napoca care sunt incluse pe piaţa RASDAQ, unele nu au mai vândut acţiuni de ani buni, iar în cazul celorlalte regularitatea de tranzacţionare este ajunge şi la câteva luni. Argumente sunt cu duiumul.</p>

Analiza companiilor de pe RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations) arată că tranzacţionarea este direct influenţată de publicarea rezultatelor financiare.

Astfel, companii ca Napochim, Sinterom, Remarul 16 Februarie sau LCS Imobiliar, care sunt la zi cu informaţiile financiare anuale, reuşesc să tranzacţioneze acţiuni, spre deosebire de Flacăra, care nu a mai vândut din 2010 şi care are ca ultime date financiare din 2009, sau de Termorom, care nu a mai tranzacţionat din 2009 şi are ultimul bilanţ din 2005.

De altfel, principalul dezavantaj al RASDAQ, piaţa secundară a bursei, este absenţa obligativităţii respectării reglementărilor legate de transparenţă şi de raportarea publică periodică strictă.

Motivele lipsei de tranzacţii

Lista cu elemente care îi fac pe investitori să fugă de societăţile care îşi tranzacţionează acţiunile pe piaţa RASDAQ nu este una deloc modestă. „Este un plin fenomen de cădere a întregii burse care continuă de doi ani. Rămân în atenţia investitorilor companiile cu rulaje mari, pentru că în cazul acestora renunţarea la acţiuni se poate face mult mai uşor.

În cazul pieţei RASDAQ e şi o problemă de vizibilitate. Multe dintre societăţi nu au mai publicat rezultatele financiare de câţiva ani, iar în condiţiile în care investitorii nu au date despre companii, este normal să nu investească. De asemenea, societăţile sunt controlate, de regulă, de 1 sau 2 investitori mari, fapt care îi determină pe majoritatea celor interesaţi să achiziţioneze acţiuni să nu intre în jocul lor.

Totodată, majoritatea companiile de pe Rasdaq sunt pe ultima treaptă de cotare, ceea ce înseamnă că toată lumea se uită la acţiunile interesante de pe bursă care au preţul foarte jos, iar abia când acolo s-au epuizat titlurile investitorii se orientează şi spre această secţiune”, motivează inactivitatea firmelor de pe piaţa secundară a bursei Iosif Pop, preşedinte Imofinance.

„Atât timp cât situaţia la nivel global e incertă, informaţia negativă se răsfrânge şi asupra pieţei locale, determinând scădere. În cazul particular Rasdaq, concentrarea de acţiuni este de aşa natură încât nu stimulează achiziţia”, adaugă Florica Zoicaş-Ienciu, director adjunct SSIF Broker.

CNVM vrea desfinţarea RASDAQ

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a supus dezbaterii publice, la începutul acestui an, un proiect de instrucţiune potrivit căreia unele companii de pe Rasdaq vor fi mutate pe BVB, iar altele pe ATS. BVB va selecta şi va transmite Comisiei lista emitenţilor care la data de 31 decembrie îndeplineau condiţiile de admitere pe o piaţă reglementată.

Proiectul a fost primit cu dezaprobare de mulţi dintre jucătorii de pe piaţă. Astfel, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a cerut Fondului Proprietatea (FP), fondurilor de investiţii şi SIF-urilor să se alăture asociaţiei în încercarea de a opri CNVM să desfiinţeze piaţa Rasdaq şi să mute companiile pe BVB sau ATS.
Până în prezent, deşi s-a tot speculat desfiinţarea pieţei nu au fost luate măsuri concrete în acest sens.