Economie
Etichetele inteligente din Apahida. Cum poți afla totul despre un produs doar scanând o etichetă
Etichetele inteligente, prietenoase cu mediul și care conțin un CIP ce oferă multe informații despre produs sunt disponibile și în România de la tipografia Rottaprint din Apahida, care a investit peste 3,7 milioane euro în ultimii trei ani în tehnologii de ultimă oră.
Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, anunță finalizarea implementării unui proiect în cadrul căruia s-au investit în ultimii trei ani peste 3,7 milioane de euro în tehnologii și utilaje pentru producția sustenabilă a produselor din portofoliu.
„Am început în 1991 cu o mică firmă de business. Prima mașină am adus-o și am instalat-o în sufragerie. Așa am început acest business. Ne-am dorit foarte mult să producem, să facem ceva care să fie folosit de foarte multă lume și produsul să aibă un timp de viață scurt, să tot producem și să fie bun și valabil și pe timp de pace și pe timp de război. Asta era ideea la vremea respectivă. Astăzi, suntem o companie mare și producem foarte multe ambalaje și etichete autoadezive pentru multe companii din țară și din străinătate. Am început cu 20 de metri pătrați, anul trecut am avut 7.000 de metri pătrați, 3 oameni în 1991, anul trecut 284 de angajați, de la 12.000 de metri liniari am ajuns la 120 de milioane metri liniari. Am început în 1991 doar pe etichete autoadezive, am adăugat în 1995 hârtia de unt, capacele de aluminiu (1999), blisterele pentru medicamente (anul 2000), conurile de hârtie pentru înghețată (2003), cartonașele pentru promoții, etichetele antifurt și NFC-urile, etichetele inteligente care fac conexiunea cu internetul sau etichetele de tip hologramă”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, Arnella Nechita-Rotta, director executiv Rottaprint.
Potrivit acesteia, NFC-urile sunt „un domeniu interesant și nou”, iare tipografia este „pionier” în acest domeniu, „am investit mult în tehnologie și în știință”.
„În România nu există școală în domeniul de tipar, decât la UTCN, de anul trecut, au un master pe management în industria poligrafică unde ne-am implicat și acolo să facem cursuri. Sperăm noi, cândva, să avem oameni învățați. Până acum ne-am învățat noi pe noi și am fost plecați în străinătate la cursuri astfel încât să facem față tehnologiei”, a adăugat Nechita-Rotta.
Mariana Vințeler, manager de proiect spune că proiectul „Dezvoltarea de etichete inovative și prietenoase cu mediul” a fost finanțat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin mecanismele financiare SEE și Norvegian 2014 – 2021, iar acesta s-a derulat în perioada octombrie 2019 – aprilie 2022.
„Am implementat proiectul în pandemie, nu a fost ușor, am avut dificultăți de contact cu diferiți furnizori, nu am putut lua legătura fizic cu ei pentru partea de utilaje, pentru partea tehnică. Principalul obiectiv al proiectului a fost creșterea productivității economice și reducerea impactului asupra mediului. Obiectivele specifice sunt creșterea indicatorii economici, profitabilitate, cifră de afaceri, în urma implementării proiectului să mai creăm 6 noi locuri de muncă, să îmbunătățim impactul asupra mediului prin reducerea consumului de energie și de materiale, în același timp și de deșeuri, și să dezvoltăm portofoliul de produse prin introducerea acestor etichete deștepte. Principalele direcții de care am ținut cont la implementarea proiectului au fost reducerea consumului de materii prime (aluminiu, plastic etc) sau reducerea consumului de energie. Sunt cerințe legate de calitate și de livrarea produselor. Clienții noștri ne cer calitate din ce în ce mai ridicată și livrare într-un timp foarte scurt, lucruri care ne-au obligat să apelăm la tehnologie de ultimă oră care să ne permită să îndeplinim cele două cerințe” a spus Vințeler.
Aceasta a a mai spus că NFC-uri „oferă niște oportunități fantastice”.
„Din punct de vedere al autorităților, trebuie pe etichete să existe tot mai multe informații, fie că e vorba de produse alimentare, fie că e vorba de farmacie, trebuie să existe o cantitate mare de informații. O cantitate mare de informații pe etichete înseamnă a mări foarte mult eticheta. Acest sistem de etichete, care majoritatea au diametrul un centimetru pe un centimetru, care cu ajutorul unui dispozitiv special care a fost achiziționat în cadrul acestui proiect legat la un computer, permite introducerea unor informații în acel CIP mic pe care îl are. De fapt, este un CIP cu o antenă. În principiu cum funcționează: se introduce practic în memoria lui, se face trimitere către un link, iar cu ajutorul unor telefoane inteligente se poate citi. În loc de trei informații de genul la ce temperatură trebuie să stea o anumită sticlă se pot face inclusiv tutoriale. La băuturi, de exemplu, aici e via, aici au stat strugurii, niște lucruri care să ducă clientul, să îl sensibilizeze, să întărească legătura între el și brandul respectiv. Să îl fidelizeze. Un avantaj important este că conținutul acelui site către care se face trimitere se poate modifica în timp, fără să intervin asupra etichetei. E benefic și din punct de vedere financiar, nu trebuie retipărită eticheta sau refăcută și e folositor și din punct de vedere al mediului, nu mai aruncăm etichete, nu mai tipărim etichete” a mai spus Vințeler.
Valoarea totală a proiectului a fost de 3.734.000 euro, fondurile nerambursabile acordate de către Norvegia s-au ridicat la suma de 1.500.000 de euro (41%), iar contribuția Rottaprint a fost de 2,23 milioane de euro.
Conducerea companiei mai spune că relația cu fondurile norvegiene a fost mult mai ușoară, arătând că în accesarea fondurilor europene există mai multă birocrație.
„Fiind în pandemie, lucrurile au mers relativ bine, norvegienii nu au putut veni aici să instaleze utilajele, am avut testări făcute video, cursuri făcute video, întâlniri online, pentru un utilaj e destul de dificil să îl pui în funcțiune prin telefon”, a adăugat Vințeler.
Arnella Nechita-Rotta spune că sopul final al companiei este să-și producă singură curentul.
„Nu mai vrem să dăm deșeuri la groapa de gunoi și vrem să producem singuri curentul, vrem să facem din deșeuri curent, dar despre asta vom vorbi cu altă ocazie", a spus aceasta.
La rândul său, Cristi Nechita-Rotta, director general Rottaprint, a declarat că business-ul în tipografie este unui dinamic.
„Tiparul digital câștigă piață în fața celorlalte proceduri, vrem să dezvoltăm partea de digital, suntem obligați să investim tot timpul. Businessul de tipar e foarte dinamic, apar tot timpul noutăți, utilaje noi, cerințe noi de pe piață. Noi investim constant tot timpul”, a spus Nechita-Rotta.
Cu o experiență de peste 30 de ani, Rottaprint cu sediul în Apahida, județul Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 13 țări din Europa și Asia.
CITEȘTE ȘI:
