Rompetrol Downstream a majorat miercuri preţul benzinei cu doi bani pe litru şi pe cel al motorinei cu şapte bani pe litru. Astfel, benzinele Efix 95 şi Alto 101 costă 5,07 lei pe litru, respectiv 5,74 lei pe litru. Totodată, noile preţuri ale sortimentelor de motorină Efix şi Alto 55 sunt 5,11 lei litru şi 5,45 lei pe litru. Preţurile carburanţilor vânduţi în staţiile Rompetrol pot varia cu +/- 5% faţă de cele medii, anunţate miercuri. Grupul Rompetrol este controlat integral de compania KazMunaiGaz din Kazahstan. Şi OMV Petrom (SNP) a majorat, miercuri, preţul de referinţă al motorinei, cu şapte bani pe litru, dar a menţinut tarifele pentru benzină. Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL şi OMV.     Mediafax

Fermierii din zonele sărace ale judeţului Cluj au depus, în această sesiune, peste 3.500 de cereri pentru a primi subvenţia pentru vite. Directorul APIA Cluj, Gheorghe Şerban, a declarat, miercuri, că termenul de depunere a acestor cereri a expirat marţi, după o perioadă care a durat aproape o lună şi jumătate. Termenul a fost prelungit, el având iniţial scadenţa în 21 ianuarie, după ce în acele zile s-au înregistrat cozi de sute de persoane, conform Agerpres.

Dacia este al şaptelea constructor auto în Europa Centrală şi de Est (ECE) după numărul de unităţi vândute în 2010, în timp ce Loganul ocupă locul trei în topul modelelor, potrivit companiei de consultanţă în domeniul auto JATO. Astfel, potrivit JATO, Dacia a vândut anul trecut puţin peste 50.000 de autoturisme în regiune (Polonia, Cehia, România, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Slovacia, Cipru, Estonia, Lituania şi Letonia), în scădere uşoară faţă de 2009. Lider regional este Skoda, cu peste 127.000 de unităţi vândute, urmat de Volkswagen (76.491), Ford (64.928), Renault (63.727), Opel (55.270), Fiat (51.202), Dacia, Toyota (45.121), Hyundai (42.304) şi Peugeot (38.807). La modele conduc Skoda Octavia şi Fabia, cu 63.014, respectiv 39.862 de maşini vândute, urmate de Dacia Logan (31.246).     Mediafax

Compania farmaceutică americană Pfizer va achiziţiona producătorul danez de suplimente alimentare Ferrosan Consumer Health, prezent pe piaţa românească printr-o fabrică la Cluj-Napoca. Tranzacţia se va finaliza în a doua jumătate a anului şi va marca intrarea Pfizer pe segmentul producţiei pe piaţa internă, compania americană fiind deocamdată prezentă pe piaţa românească doar ca importator de medicamente. Danezii de la Ferrosan au intrat pe piaţa din România în 2007, când au cumpărat o mică fabrică de medicamente din Cluj-Napoca. Reprezentanţii celor două companii nu au făcut publice detaliile financiare ale înţelegerii, dar au anunţat că aceasta vizează doar producţia de suplimente alimentare, fără partea de producţie de dispozitive medicale, care va rămâne sub controlul Altor, fondul de private equity care controlează compania daneză Ferrosan din 2005. În 2009, Ferrosan a înregistrat afaceri la nivel global de 150 de milioane de euro.

Consilierul primului ministru, Andreea Paul Vass a declarat ieri că lupta împotriva corupţiei trebuie intensificată. Mai mult, ea a afirmat că evaziunea fiscală es răspunzătoare pentru inflaţie. Inflaţia din România este determinată atât de lipsa concurenţei şi de intermediari, cât şi de cererea care se bazează în continuare pe venituri din munca la negru şi evaziune fiscală, a declarat marţi Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc. „Avem nevoie de concurenţă şi de competitivitate. Din nefericire, când vorbim de inflaţia din România, nimeni nu spune că ea se bazează, din păcate, pe o concurenţă foarte redusă, care nu pune presiune pe preţ. Aşa se face că în anumite zone, mai ales în cele legate de producţia internă, la legume - unde la cartofi avem inflaţie de 6% pe ianuarie 2011 faţă de luna anterioară - creşterea preţurilor se datorează aproape în exclusivitate practicilor de intermediere, pentru că producţia internă acoperă în mare parte consumul. Sigur că perioada iernii justifică creşterea preţurilor, dar nu atât de mult”, a declarat Andreea Paul Vass, potrivit Mediafax.

Consiliul Concurenţei (CC) a amendat operatorii de telefonie Orange România şi Vodafone România cu 63 milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă, a declarat, marţi, preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu. „Decizia a fost adoptată luni, 14 februarie, într-o şedinţă a Consiliului Concurenţei. Orange a fost amendată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puţin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010”, a declarat Chiriţoiu, citat de Mediafax. El a adăugat că operatorii au dreptul să conteste decizia Consiliului Concurenţei în justiţie şi a menţionat că este cea mai mare amendă dată de instituţie, de la înfiinţare. Investigaţia CC a fost declanşată în 2006, ca urmare a unei plângeri depusă de Netmaster Communications SRL, şi are ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie. Mai exact, Netmaster Communications a reclamat faptul că o parte dintre apelurile internaţionale ale clienţilor săi fuseseră blocate de cei trei operatori de telefonie.

Anul trecut, românii au alocat circa 48% din venituri pentru hrană şi rate la bănci, mai mult faţă de începutul crizei, în noiembrie 2008, reducând din cheltuielile pentru haine, produse de îngrijire personală, mobilă sau educaţie, potrivit unui studiu al Mercury Research, preluat de Mediafax. De asemenea, patru din zece români erau mult mai îngrijoraţi în legătură cu situaţia lor financiară comparativ cu şase luni în urmă faţă de data interviului. Potrivit studiului, criza financiară a fost cel mai puternic resimţită de persoanele cu vârsta între 35 şi 50 de ani, dar i-a afectat în general pe 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani. Pentru cei mai mulţi (57%), efectul negativ s-a resimţit la nivelul venitului şi prin scăderea nivelului de trai. Studiul a fost realizat în noiembrie 2010, pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârsta peste 18 ani.

Adoptarea Legii “zilierilor” de Camera Deputaţilor ar scoate la suprafaţă, din zona muncii la negru, 150-200.000 mii de locuri de muncă, a declarat, marţi, la Parlament, ministrul Muncii, Ioan Botiş. Astfel, el a pledat pentru adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. „Aş face exact ca Mucius Scaevola, mi-aş arde mâna dreaptă, garantându-vă că, dacă legea «zilierilor» va trece în Parlament, vom scoate la suprafaţă cel puţin 150-200.000 de locuri de muncă. În fond, prin reglementări minimale putem să constatăm că avem potenţial de a creşte aceste contracte de muncă, purtătoare de contribuţii. Şi este interesul nostru, ca societate, să avem contributori şi nu asistaţi”, a declarat ministrul Ioan Botiş. În noiembrie 2010, Senatul a respins reglementarea raporturilor de muncă ale zilierilor.           Agerpres