Educație
AUR vrea să relanseze învățământul profesional: „Trebuie să dăm cu tunul ca să mai găsim un meseriaș”
După propunerea AUR privind noua disciplină școlară bazată pe „Cultură și tradiții românești”, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor vin cu inițiativa relansării educației profesionale din România.
în imagine: Relansarea învățământului profesional - inițiativă legislativă AUR/ sursa: Alin Coleșa Facebook.com
La sfârșitul lunii trecute, monitorulcj.ro semnala inițiativa legislativă a parlamentarilor AUR prin care aceștia propuneau o nouă materie cu caracter obligatoriu în școli – „Cultură și tradiții românești”.
Recent, la începutul lui noiembrie 2022, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor au depus un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
„Trebuie să dăm cu tunul ca să mai găsim un meseriaș profesionist”
Inițiativa urmărește să operaționalizeze școlile profesionale și să încurajeze tinerii să se înscrie în aceste unități în care au posibilitatea să învețe o meserie.
„Astăzi, trebuie să dăm cu tunul ca să mai găsim un meseriaș profesionist. Dacă ne uităm în catalogul de calificări de meserii, în acel registru național, sunt peste 450 de meserii pe care trebuie să le acoperim. Cum să le acoperim, dacă școlile noastre profesionale nu mai scot și nu mai educă copii? Tinerii, după ciclul gimnazial, nu mai au nicio motivație ca să intre în școlile profesionale, din varii motive. Abia 14-15% dintre cei care au încheiat gimnaziul merg către școlile profesionale și atunci noi trebuie să-i motivăm pe acești copii să facă pasul, pentru că altminteri criza de forță de muncă va fi nu acută, ci cronică’‘, a declarat senatorul Sorin Lavric, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Parlamentului.
Pe zi ce trece devine tot mai greu să mai găsim un meseriaș profesionist.
„În catalogul de calificări de meserii, sunt peste 450 de meserii pe care trebuie să le acoperim. Cum să le acoperim, dacă școlile noastre profesionale nu mai educă copii? Tinerii, după ciclul gimnazial, nu mai au nicio motivație ca să intre în școlile profesionale, din varii motive. Doar 14-15% dintre cei care au încheiat gimnaziul merg către școlile profesionale și atunci noi trebuie să-i motivăm pe acești copii să facă pasul, pentru că altminteri criza de forță de muncă va deveni cronică”, semnalează Alin Coleșa, deputat AUR Cluj, pe pagina sa de Facebook.
Iniţiativa AUR prevede ca învăţământul profesional să se organizeze în şcoli profesionale pentru calificări profesionale, înscrise în Registrul naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, iar cifra de şcolarizare pentru învăţământul profesional de stat se va stabili în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale.
Șase măsuri precise pentru relansarea învățământuilui profesional românesc:
1) Sprijin de 250 de lei pentru fiecare elev care urmează cei 3 ani de studiu la școala profesională.
2) Cantina și internatul trebuie să fie asigurate tot timpul. Banii pentru masă și casă trebuie să vină de la Ministerul Educației, acolo unde există fondurile necesare.
3) Pregătirea elevilor trebuie să fie în concordanță cu registrul calificărilor. Copilul trebuie să știe de la bun început ce meserie va îmbrățișa.
4) Numărul de elevi primiți în școlile profesionale trebuie să asculte de cerința pieței de muncă.
5) Întotdeauna la terminarea celor 3 ani de școală profesională se eliberează un certificat de calificare. Pentru ca elevii să beneficieze de calificarea obținută, Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii, trebuie să îi sprijine în a-și găsi un loc de muncă.
6) Îndrumarea elevilor care la terminarea gimnaziului nu obțin mai mult de media 5 către școlile profesionale. Acestor copii trebuie să li se spună faptul că își pot construi un viitor urmând cursurile unei școli profesionale. În acest sens, profesorii vor avea un rol esențial în îndrumarea elevilor.
„Prin modificările propuse de AUR putem să ameliorăm, cât putem, din criza cronică de forță de muncă din România, dar oferim și tinerilor posibilitatea de a-și construi un viitor pornind de la o meserie de bază”, notează Alin Coleșa în mesaul său.
Învățământul dual, tot mai căutat în Cluj
Învățământul profesional în sistem dual a început să fie tot mai căutat de elevii din Cluj. Astfel, până în 2020, când pandemia a blocat pentru o perioadă considerabilă de timp activitatea fizică a elevilor, pentru anul școlar 2019-2020 erau înregistrate un număr de 20 de clase, care erau pregătite să primească peste 700 de elevi pentru sistemul de învățământ dual.
Învățământul profesional în sistem dual are scopul de a livra forța de muncă necesară angajatorilor și se face pe baza solicitării operatorului economic, care asigură fiecărui elev o bursă lunară, la care se poate adăuga un premiu de stimulare a performanței, precum și condiții de pregătire practică.
De obicei, după obținerea calificării, absolvenții au posibilitatea de a se angaja în cadrul companiei care a asigurat suportul necesar desfășurării perioadei de învățare și practică.
La nivelul județului Cluj figurează o serie de instituții de învățământ preuniversitar în cadrul cărora funcționează clase pe sistem dual, precum Colegiul Tehnic „Raluca Ripan”, Colegiul Tehnic „Napoca”, Liceul Tehnologic Reformat, Colegiul Tehnic Energetic, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” – din Cluj-Napoca, respectiv Colegiul „Emil Negruţiu” din Turda şi Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” din Câmpia Turzii.
CITEȘTE ȘI:
