Educație
Cercetători ai UMF Cluj, finaliști la Gala Cercetării Românești. Un absolvent a primit premiu special pentru „excelență la nivel mondial”
Cercetători din cadrul UMF Cluj - finaliști la prima ediție a Galei Cercetării Românești. Un absolvent al universității, în prezent profesor la Stanford, a primit un premiu special pentru „excelență în cercetare la nivel mondial”.
UMF Cluj, reprezentată la Gala Cercetării Românești / Foto 1: Rectorul UMF Cluj - prof. dr. Anca Dana Buzoianu, Prorector Didactic - prof. dr. Carmen Mihu, prof. dr. Cecilia Cristea și dr. Ciprian Tomuleasa - Foto 2: Sergiu Pașca, alumnus de excepție al UMF Cluj și profesor la Universitatea Stanford
Prima ediție a Galei Cercetării Românești a avut loc la Ateneul Român, pe data de 31 ianuarie. În cadrul acestui eveniment au fost premiate realizările celor mai valoroşi cercetători români, din țară și din diaspora.
La eveniment au participat Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj, prof. dr. Anca Dana Buzoianu și prof. dr. Carmen Mihu, Prorector Didactic. Alături de ei au fost prof. dr. Cecilia Cristea (cu o echipă) și dr. Ciprian Tomuleasa, finaliști la categoriile „Cercetători cu experiență”, respectiv „Tineri cercetători”.
Cel mai tânăr conducător de doctorat în medicină, finalist la Gala Cercetării
Ciprian Tomuleasa, medic și cercetător la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj, este cel mai tânăr conducător de doctorat în medicină din România și a adunat de-a lungul anilor rezultate deosebite: „Training-ul meu include cercetarea postdoctorală la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, SUA; precum și o parte din rezidențiat la MD Anderson Cancer Center în Houston, SUA. Sunt cel mai tânăr conducător de doctorat în medicina din România, am publicat peste 180 de articole internaționale, majoritatea în quartila Q1, am indice Hirch de 30 și am coordonat peste 15 granturi naționale și internaționale, colaborând cu universități de prestigiu din Europa, Statele Unite, Israel, Japonia sau China, incluzând cu laureatul Premiului Nobel pentru Chimie 2004 - profesorul Aaron Ciechanover; dar si cu profesorul Gabriel Ghiaur, din Statele Unite”, a declarat dr. Ciprian Tomuleasa pentru monitorulcj.ro.
El a fost unul dintre finaliștii de la categoria „Tineri Cercetători” și unul dintre cei care au reprezentat universitatea clujeană de medicină la Gala Cercetării Românești: „Prin selecția în Gală am reprezentat cu drag și mândrie Universitatea de Medicină și Farmacie «Iuliu Hațieganu» din Cluj-Napoca, o instituție ce mi-a oferit atât diploma de medic, cât și cea de doctor în medicina și astfel mi-a permis să îmi urmez visele”, a adăugat cercetătorul.
Profesori la UMF Cluj, finaliști la categoria „Cercetători cu experiență”
La cealaltă categorie a Galei, „Cercetători cu experiență”, a participat din partea UMF Cluj prof. dr. Ceciliea Cristea, alături de alte patru cadre didactice de la disciplina Chimie analitică, departamentul Farmacie 1, ca echipă: „Împreună cu ceilalți patru colegi - Mihaela Tertiș, Bogdan Feier, Andreea Ilioaia Cernat și Oana Hosu - am aplicat la aceste premii. Nu am crezut că vom ajunge în finală pentru că suntem un grup de cercetare relativ mic. Pe lângă noi, cei cinci permanenți, mai avem încă 11 doctoranzi și un cercetător post-doctorand”, a declarat dr. Cecilia Cristea pentru monitorulcj.ro.
Echipa se axează pe cercetare pe dispozitive analitice rapide, biosenzori pentru analiză medicală, analiză de mediu și pentru controlul calității alimentelor. Cei cinci cercetători sunt implicați în trei proiecte cu finanțare europeană: „Facem parte din consorții internaționale cu grupuri de cercetători recunoscuți din străinătate în care încercăm să dezvoltăm senzori electrochimici și senzori optici, dispozitive analitice de detecție rapidă a drogurilor, a bacteriilor patogene din probe de mediu și din alimente: pește și fructe de mare. Norocul nostru este că suntem în aceste consorții pentru că ne-au adus la punctul în care putem să implementăm în curând în scenarii reale aceste dispozitive pe care le dezvoltăm. Acum suntem la faza în care le validăm la partenerii din străinătate. Vom trece de la un nivel tehnologic, de la un TRL 4-5, în unele proiecte, până la TRL 8 - adică să putem propune spre comercializare dispozitivele pe care noi le dezvoltăm în acest moment”, explică dr. Cristea, pentru monitorulcj.ro.
Ca prim pas, echipa de la UMF Cluj își propune ca dispozitivul descentralizat de analiză pe amprentare electrochimică a drogurilor să fie pus la dispoziția end userilor cât mai repede. În anii următori, cercetătorii speră să fie implementați în practică și puși pe piață senzorii pentru detecția rapidă a bacteriilor prin factorii lor de virulență.
Fondurile europene, de mare importanță pentru cercetătorii români
Dr. Cecilia Cristea a subliniat faptul că fondurile europene joacă un rol important în dezvoltarea unui grup de cercetare în România. Ea a explicat faptul că Ministerul Cercetării și UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – ar trebui să finanțeze mai mulți bani în cercetare pentru grupurile care „fac într-adevăr inovare”. Pe lângă fondurile europene care îi ajută să meargă mai departe, cercetătorii primesc susținere din partea UMF Cluj, care „are o viziune de viitor”:
„Avem în derulare și două proiecte finanțate de Guvernul României prin UEFISCDI - pentru tinere echipe, dar marea majoritate a fondurilor le avem din bani europeni, ceea ce trebuie subliniat pentru că nu am fost și nu suntem extrem de bine finanțați în țară. (…) Trebuie să recunosc și faptul că pe noi ne ajută foarte mult mediul competitiv în care suntem, pentru că la nivelul universității noastre inovația și cercetarea sunt extrem de bine susținute. Se acordă fonduri suplimentare, cel puțin doctoranzilor. Există burse ale doctoranzilor, acordate de universitate, care ne mai ajută în achiziția unor mici echipamente și reactivi. (…) UMF Cluj are o viziune de viitor. Vrea să fie (și este deja) în liga universităților preocupate de inovare și cercetare. Și noi nu suntem singurul grup de cercetare din universitate care face performanță, există mult mai multe”, a mai susținut dr. Cecilia Cristea.
Legat de faptul că echipa sa a ajuns finalistă la Gala Cercetării Românești, dr. Cecilia Cristea spune următoarele: „Pentru noi a fost o dovadă a faptului că ceea ce facem, facem bine, că mentorii noștri ne-au pregătit pentru excelență. Cred că am demonstrat și ne-am demonstrat că cercetare la înalt nivel se poate face și în România: e adevărat, cu foarte multe sacrificii și cu foarte multe eforturi, dar se poate. (…) Însă cercetătorii români au nevoie de continuitatea fondurilor și de predictibilitate. Cercetarea nu se poate face fragmentat”, a mai spus dr. Cristea.
Absolvent al UMF Cluj, premiu special pentru excelență la nivel mondial
Sergiu Pașca, alumnus de excepție al Universității „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în prezent profesor la Universitatea Stanford, a fost distins cu Premiul special pentru excelență în cercetare la nivel mondial, în cadrul Galei Cercetării Românești. În octombrie 2022, Universitatea Stanford a făcut public faptul că Pașca a condus un studiu în SUA prin care au fost implantați neuroni umani la șoareci pentru a studia tulburări psihiatrice complicate. Vezi mai multe detalii AICI.
Născut la Cluj-Napoca, Sergiu Paşca şi-a petrecut copilăria în Aiud în perioada ultimilor ani ai comunismului din România. A manifestat un interes deosebit faţă de chimie încă de la o vârstă fragedă şi şi-a amenajat primul laborator ştiinţific la vârsta de 11 ani în subsolul casei părinţilor săi. În ultimul an de liceu a câştigat un premiu la Olimpiada naţională de chimie, obţinând astfel o bursă şi dreptul de a se înscrie la orice facultate dorea din ţara noastră. În 2001, s-a înscris la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.
În acelaşi timp, a studiat electrofiziologia la Institutul Max Plack pentru Cercetări în domeniul Creierului din Frankfurt. După ce a obţinut diploma de medic în 2007, Sergiu Paşca s-a înscris la studii post-doctorale la Universitatea Stanford în 2009. La această universitate americană, el a dezvoltat metode pentru a obţine neuroni din celule stem pluripotente induse (iPSC) şi pentru a folosi acele culturi de neuroni cu scopul de a identifica fenotipurile celulare asociate unor maladii cerebrale, precum Sindromul Timothy şi Sindromul Dravet.
Sergiu Paşca a fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de Vizionari în Medicină şi Ştiinţe şi este câştigătorul din 2018 al Premiului Vilcek pentru Promisiune Medicală Creativă, atribuit de Fundaţia Vilcek. În 2022, cercetătorul româno-american a susţinut un discurs în cadrul celebrelor conferinţe TED despre ingineria inversată a creierului uman în condiţii de laborator.
CITEȘTE ȘI:
