Educație

Şcoala, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Un nou an şcolar începe mâine în unităţi neautorizate, cu clase improvizate şi toalete exterioare. În fiecare an situaţia se prezintă la fel.

Elevii din mai multe judeţe revin, luni, la cursuri în spaţii improprii sau improvizate, cu toaletele în fundul curţii, în clase fără încălzire, cu pereţii scorojiţi şi cu mobilierul vechi de zeci de ani. Reprezentanţii autorităţilor locale ridică din umeri şi spun că aşteaptă bani de la Guvern.

Aproape 16% din obiectivele de învăţământ din judeţul Cluj nu au autorizaţie sanitară de funcţionare înaintea începerii anului şcolar, printre ele figurând o şcoală a cărei clădire are pereţii de lemn, degradaţi de o ciupercă, şi o grădiniţă cu acoperiş neetanş prin care plouă şi care avea şi scaune degradate. Cu toate acestea, elevii din mediul rural nu se lasă mai prejos și învață pe brânci. Un exemplu este și Cristian Daniel Rus din Țaga, el fiind singurul elev din Cluj de la sat care s-a situat în primii 15 elevi după afișarea rezultatelor la Evaluarea Națională din acest an.

Şcoli fără apă

Reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, Dorina Duma, a declarat că sunt unităţi neautorizate şi din cauza nefinalizării unor lucrări de reabilitare a unor clădiri degradate sau a problemelor existente la sistemul de încălzire sau de evacuare a deşeurilor.

„La nivelul judeţului Cluj avem, în total, 671 de obiective de învăţământ - şcoli, licee, grădiniţe, cantine, sală de sport, internate, ateliere, spălătorii, din care 565 de obiective (84,29%) au autorizaţie sanitară, iar 106 obiective (15,80%) nu au această autorizaţie. Motivul principal al neautorizării este lipsa apei curente şi a apei potabile în localităţile din mediul rural unde funcţionează aceste şcoli, astfel că unităţile nu pot fi autorizate. Alte motive ţin de nefinalizarea unor lucrări de reabilitare, grupuri sanitare necorespunzătoare sau de tip latrină, clădiri degradate, probleme existente la sistemul de încălzire sau evacuarea deşeurilor, în condiţiile în care nu există încheiate contracte de salubritate”, a spus Duma.

Potrivit acesteia, Grădiniţa cu program prelungit “Aşchiuţă” Cluj-Napoca nu a primit autorizaţie deoarece nu dispune de cabinet medical şi izolator şi lipsesc circuitele şi spaţii suficiente, la blocul alimentar, în timp ce la Liceul Tehnologic “Someş” Dej s-a constatat o clădire degradată, iluminat insuficient, instalaţii sanitare neetanşe şi curte neigienizată.

De asemenea, grădiniţa din satul Suceagu nu a fost autorizată deoarece nu are apă potabilă iar fosa septică era amenajată incorect, în clădire, în timp ce şcoala din satul Romeşul Rece - Uzină nu a primit autorizaţie pentru că avea o clădire insalubră, cu tâmplărie degradată şi iluminat insuficient.

Ciuperci pe pereţi

“Şcoala din satul Măguri Bogdăneşti nu a fost autorizată sanitar deoarece avea clădirea cu pereţii de lemn degradaţi de o ciupercă, grup sanitar necorespunzător tip latrină, iluminat incandescent incomplet şi nu avea încheiat nici contract de salubritate. La grădiniţa din satul Guga, s-a constatat lipsa apei curente, grup sanitar necorespunzător tip latrină, acoperiş neetanş care a degradat pluvial tavanul din sala de grupă si corridor, împrejmuire incompletă, lipsă contract cu serviciul de salubritate, scaune degradate”, a precizat Dorina Duma.

La şcolile din oraş curgea mierea: lift şi laptop-uri

Dacă elevii din mediul rural sunt nevoiţi să studieze în condiţii jalnice, elevii din şcolile din Cluj-Napoca învăța în şcoli în care s-au investit milioane de lei în renovări. Primăria Cluj-Napoca a trimis astăzi un comunicat în care precizează că instituţia a investit în extinderea, modernizarea, repararea și dotarea școlilor 60 de milioane de lei.

“Școala «Ion Agârbiceanu», Liceul «Avram Iancu» au fost extinse și complet renovate. Pentru Școala «Ioan Bob» a fost complet renovată clădirea monument istoric din strada Memorandumului. Cele trei unități de învățămînt au fost dotate cu mobilier nou și cu material didactic modern: table interactive, calculatoare, laptop-uri etc. La Școala cu clasele I-VIII «Ion Agârbiceanu» au fost realizate două corpuri de clădire noi, o sală multifuncțională nouă, patru corpuri de clădire au fost modernizate şi a fost realizat un spaţiu nou pentru pauza de masă. Investiția realizată la Școala «Ion Agârbiceanu» se ridică la suma de 22,8 milioane de lei. La Liceul «Avram Iancu» au fost realizate următoarele investiții: un corp de clădire nou, o sală de sport nouă, lift pentru corpurile de clădire vechi și rampe pentru persoanele cu dizabilități. Investiția realizată la Liceul «Avram Iancu» se ridică la suma de 8,2 milioane de lei. La clădirea monument istoric din strada Memorandumului, noul sediu al Școlii «Ioan Bob», au fost realizate 14 săli de clasă și 2 laboratoare, în urma unei investiții de 6,1 milioane de lei”, se arată în documentul citat.

Elevii de la Eminescu, păcăliţi

Cei 800 de elevi ai Liceului ”Mihai Eminescu” din Cluj au sperat degeaba că vor începe anul în şcoala lor. Ei sunt nevoiţi să înveţe într-o altă unitate, înghesuiţi în săli extrem de mici, fără aer, pentru că şcoala lor e un şantier de peste un an.

Elevii Liceului Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca vor începe anul şcolar înghesuiţi în sălile Colegiului Tehnic ”Anghel Saligny”, care au 27 de metri pătraţi şi au fost amenajate în foste săli de internat, deoarece firmele constructoare nu au finalizat lucrările de reabilitare la şcoala lor, începute în iunie 2015 şi finanţate din fonduri europene. Acestea trebuiau, iniţial, terminate în mai 2016, după care s-au dat mai multe termene, toate depăşite, ultimul avansat fiind 30 noiembrie 2016.

“Investiția în derulare în modernizarea Liceului «Mihai Eminescu» va fi finalizată în luna decembrie. Această investiție constă în modernizarea, extinderea și mansardarea corpului de clădire existent, construirea unui corp nou de clădire, cu sală multifuncțională și construirea unei săli de sport noi. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,6 milioane de lei”, spun reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, care mai precizează că a realizat lucrări de întreținere și reparații, în valoare totală de 8,7 milioane de lei, la un număr de 85 de unități școlare.

Siguranţa copiilor la şcoală şi pe stradă, prioritatea IPJ Cluj

Şeful împuternicit al IPJ Cluj, Adrian Ciprian Miron, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că una dintre priorităţile instituţiei pe care o conduce vizează siguranţa copiilor, atât în trafic, cât şi în unităţile de învăţământ.

“Pe noi ne interesează subiectul siguranţei în trafic a copiilor. Ne axăm foarte mult pe prevenire. Avem acţiuni zilnice, săptămânale, lunare pe acest domeniu. De cele mai multe ori, când întâlnim persoane care trec strada cu copiii, am preferat să purtăm o discuţie cu ei, decât să aplicăm sancţiuni. Nu acesta este scopul nostru, de a sancţiona. Nu avem niciun plan de amenzi. Noi facem nişte situaţii statistice să ne dăm noi seama şi să aflăm unde ne situăm”, a spus Adrian Ciprian Miron.

El a adăugat că IPJ Cluj a încheiat parteneriate cu mai multe instituţii pe domeniul siguranţei copiilor.

„Avem şi continuăm colaborarea cu Facultatea de Ştiinţe Politice pentru siguranţa copiilor în şcoli. E unul dintre obiectivele prioritare ale Poliţiei Române, e unul dintre obiectivele prioritare clare ale IPJ Cluj. Din fericire, în anul şcolar precedent am avut 60 de infracţiuni, 35 dintre ele au fost loviri şi alte violenţe, conflicte între copii în pauze”, a menţionat Miron.

Potrivit unu studiu efectuat de FSPAC, intitulat “Siguranţa copiilor în maşină în Cluj-Napoca” şi realizat în parteneriat cu Universitatea Iowa, SUA, copiilor nu li se oferă siguranţa necesară în autoturisme.

„O treime din cei 768 de şoferi observaţi în studiu, majoritatea părinţi, nu folosesc un sistem de siguranţă pentru copii. Iar 32% din cei 509 care au acceptat să răspundă şi la un chestionar nu ştiu că există o lege în acest sens. 51% din copiii cu vârste între 0-3 ani nu stau corect într-un sistem de siguranţă auto, ceea ce poate avea urmări grave în cazul unui accident, deşi 90% dintre aceştia (116 la număr) se aflau într-un scaun auto. Şi doar 15% dintre şoferii observaţi în studiu au utilizat scaunul auto pentru copii, cu spatele la direcţia de mers”, relevă studiul.

Bianca PREDA

Mihai CISTELICAN