Educație

Clujul, fără elevi în lotul naţional de matematică. Ce îi lipseşte?

Elevii din lotul național care au participat la Olimpiada Internaţională de Matematică provin de la Liceul de Informatică din Bucureşti. De ce nu a avut Clujul niciun concurent?

De ce nu are Clujul un centru de excelenţă încât, pe viitor, să aducă şi elevi clujeni în lotul naţional de matematică?

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, spune că aici este vorba de foarte mulţi bani şi de un alt sistem de învăţământ decât cel obişnuit, unde elevul ar urma să facă 10 ore de matematică pe zi.

“De ce 5 din cei 6 componenţi ai lotului României sunt de la Liceul de Informatică din Bucureşti? Există un sistem de lucru şi cei de la Societatea de Matematică au ajuns la concluzia că nu e foarte ideal şi că trebuie să găsească nişte modificări împreună cu Ministerul Educaţiei în această direcţie. Acest liceu atrage toţi copiii, dar nu sunt din Bucureşti sau sunt foarte puţin din Bucureşti. Ei oferă în fiecare an tuturor celor care câştigă olimpiada la clasele a VII-a, a VIII-a, a IX-a, burse ca să-i ducă pe toţi la liceul din Bucureşti. Şi aşa se ajunge ca toţi cei mai buni din ţară să meargă la aceast liceu după ce câştigă olimpiadele la clasele mici şi aşa se face ca lotul în general să fie format cu elevi din Bucureşti cu ghilimele de rigoare, unul e din Ploieşti, altul e din Iaşi. E un sistem total diferit. Noi am încercat să avem un centru de excelenţă la Cluj, este vorba a te orienta într-o singură direcţie. Copilul şi părintele trebuie să îşi stabilească asta ca şi prioritate. Acolo nu faci altceva decât matematică. Alte materii putem spune că nu există. La nivelul despre care discutăm faci 10 ore de matematică pe zi să poţi ajunge la un nivel competitiv. Şi atunci tu trebuie să fi dispus, să îţi doreşti în viaţă să faci matematică, începi la 14 ani, dar s-ar putea ca la 18 ani să ai altceva în minte. Nu e foarte simplu acest lucru”, spune Cuibus.

Profesori specializaţi pe “bucăţi”

La un asemenea centru de excelenţă ar trebui să predea şi profesori de la universităţi, nu doar cei din sistemul preuniversitar.

“Aici e vorba de bani şi nu foarte puţini. Trebuie gândit independent faţă de un sistem de învăţământ obişnuit pentru că nu este unul obişnuit. Acolo, fiecare materie se predă de către profesori specializaţi de la universitate pe fiecare bucăţică. Nu este un profesor care predă matematică. Este unul care predă o bucăţică, altul altă bucăţică, fiecare unde e specializat. Lucrurile sunt mult mai complicate. La Cluj s-a încercat, împreună cu o bancă, o pregătire a loturilor, dar deocamdată doar a loturilor judeţului, dar s-a ajuns la faza de medalii la nivel naţional şi nu de a intra în lotul României, adică între primii şase. Nu se poate face numai de cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, e nevoie de persoane foarte cunoscute din învăţământul superior. Trebuie făcută de oameni specialişti”, a mai spus şeful ISJ Cluj.

Impresii după Olimpiada Internaţională de Matematică

Cuibus spune că participanţii la Olimpiada Internaţională de Matematică s-au simţit foarte bine la Cluj.

“A fost o perioadă foarte dificilă, a fost o provocare peste care cred că am reuşit să trecem cu toţii. Concluziile celor care au fost sunt mai mult decât pozitive. Foarte mulţi şi-au exprimat dorinţa de a reveni la Cluj. Inclusiv fiul preşedintelului Siriei ne-a comunicat că doreşte să revină în Cluj. Totul s-a desfăşurat aşa cum puţină lume se aştepta. Faptul că lumea a plecat încântată este evident meritul unei echipe de 400 de oameni care s-a ocupat de partea de organizare a acestei olimpiade, care cred că este cel mai mare eveniment educaţional din anul Centenarului organizat în România şi probabil la Cluj unul dintre cele mai mari organizate”, a mai spus Cuibus.

La această olimpiadă au concurat 597 de elevi.

“Cred că a fost o experienţă utilă pentru toată lumea. Toţi au înţeles să se implice. E un proiect de ţară pentru că nu a fost proiectul Inspectoratului Şcolar, a fost un proiect al Clujului şi un proiect al României. Să ai peste 100 de ţări împreună la o competiţie e nevoie de implicarea multor factori şi cred că s-a reuşit acest lucru. Concursul propriu zis s-a desfăşurat impecabil. Peste doi ani, olimpiada va fi la Sankt Petersburg, peste 3 ani va fi SUA. Este o provocare. Copii aceştia chiar merită, sunt nişte copii excepţionali. Faţă de discuţia iniţială au lipsit Nicaragua şi Kenya şi în faza premergătoare a mai fost Cuba. Cei care s-au înscris iniţial, dar nu au mai confirmat au fost cei din Republica Democratică Corea. Marea majoritate a celor care au participat la această olimpiadă au un loc rezervat la marile universităţi din lume. Câţiva dintre cei care au scris în cărţile de la hotel au spus că ne întâlnim anul viitor la Cluj”, mai susţine şeful ISJ Cluj.

Valentin Cuibus, şeful ISJ Cluj

“Subiectele au fost la un nivel la care, din păcate, chiar dacă am terminat o facultate de real ne uităm un pic degeaba la ele. Eu recunosc că nu aş ştii să le rezolv”

România, cel mai slab rezultat la Olimpiada Internaţională de Matematică

România va schimba regulile de selectare a elevilor în lotul național de matematică, după ce a înregistrat cel mai slab rezultat de până acum la Olimpiada Internațională de Matematică: locul 33 din 107. Anunțul a fost făcut de Radu Gologan, președintele comitetului științific al Olimpiadei. Olimpiada Internațională de Matematică 2018 i-a adus ca mari câștigători pe Statele Unite ale Americii pe locul I, Rusia pe locul II, China pe locul III, Ucraina pe IV și Thailanda pe V.

“Intrarea în echipă se face pe baza sumei unor puncte, nu a felului în care ei s-au comportat la fiecare problemă. Un copil poate să ajungă în echipă, fără să fi rezolvat complet niciodată vreo problemă. Dar adună puncte, în loc de 7 maximul, ia 3-4 la fiecare problemă și ajunge la limita de a intra în echipă”, a explicat Gologan.

Cel mai bun rezultat obținut de echipa României la Olimpiada Internaţională de Matematică a fost al lui Ioan-Andrei Nicolae, elev la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, care a reușit să obțină o medalie de aur.