Educație
Bătaia e ruptă din rai? Daniel David, despre părinții care își lovesc copiii și despre furia lor
Părintele care ajunge la impulsul de a-și lovi copilul “trebuie să știe că este ceva problematic cu mintea sa”, avertizează psihologul Daniel David.
Cei mai bătuți sunt copiii cu vârste între 3 și 6 ani, și cei între 10 și 13 ani, conform cifrelor publicate în urmă cu 3 ani de Autoritatea pentru Protecția Copilului.
În România, 63% dintre copii spun că sunt bătuți de părinți, spune asociația Salvați Copiii, care precizează, însă, că violența asupra copiilor este un fenomen “ascuns și subraportat”.
Mama, tatăl care își plesnesc copiii au “un stil cognitiv irațional/antisocial”, spune acesta. Profesor de psihologie clinică și psihoterapie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David a vorbit într-un interviu acordat Edupedu.ro despre ce se întâmplă în mintea părintelui care a avut un episod agresiv, ce soluții funcționează pentru a ieși din furie și care sunt efectele bătăii asupra copiilor.
Furie, frustrare și probleme pe termen lung
„Comportamentul copilului este un eveniment activator pentru mintea părintelui. Atunci când copilul nu se comportă așa cum crede părintele că ar trebui, părintelui îi este greu să tolereze această discrepanță și face evaluări globale asupra copilului. Aceste mecanisme cognitive iraționale generează frustrare irațională/furie, care duce apoi la comportamentul agresiv asupra evenimentului activator, cu scopul de a-l schimba. Sigur, la unii părinți – mai ales mai puțin educați și/sau cu probleme psihologice pe linia unui tipar mai antisocial – comportamentul agresiv poate să fie adesea instrumental, nu neapărat derivat din frustrare irațională/emoție negativă; aceștia au învățat/cred pur și simplu că bătaia este/trebuie să fie parte a actului educațional!”, spune Daniel David.
Psihologul a atras atenția că părinții care au imboldul de a-și lovi copilul trebuie să fie conștienți că este ceva problematic cu mintea lor. De asemenea, trebuie să conștientizeze că acest comportament violent poate fi o soluție pe term scurt, în ceea ce privește „educarea” copilului, însă pe termen lung, micile năzbâtii pot să devină probleme generale, amplificate.
Cum se poate controla furia?
Daniel David a oferit sfaturi despre cum poate fi controlată furia astfel încât părintele să nu îl lovească pe cel mic.
„În primul rând, trebuie să-și controleze emoția negativă. Poate face acest lucru repetând Pastile Raționale și/sau controlându-și starea de activare fiziologică. Pastilele psihologice raționale reduc cognițiile iraționale și le înlocuiesc cu cogniții raționale”, spune psihologul.
Exemplu de pastile cognitive raționale care trebuie spuse în gând, atunci când apare tendința de a fi agresiv cu copilul:
Copilul nu este rău/neascultător, ci a avut un comportament neadecvat (Evaluare nuanțată, nu globală).
Faptul că îmi doresc ca cel mic să se comporte altfel nu înseamnă că acesta și trebuie să o facă, cu necesitate. Nu-mi place asta, dar el are autonomia și mintea lui pe care nu pot să le controlez mereu (Gândire flexibilă, nu rigidă).
Când nu se întâmplă ceea ce doresc/trebuie, îmi este greu să tolerez, dar nu îmi este imposibil. Caut soluții raționale la problemă (Toleranță, nu intoleranță la frustrare).
„Cognițiile raționale pot genera o frustrare rațională, care generează apoi nemulțumire, nu furie/agresivitate. Nemulțumirea însă nu duce/susține comportamente agresive din partea părintelui, ci asertive (ex. respectarea regulilor/valori prosociale, etc.). Reducerea activării fiziologice se poate face prin tehnici de relaxare și/sau de control al respirației (ex. inspiri numărând normal până la patru, ții aerul numărând până la patru și expiri numărând normal până la patru, făcând asta câteva minute). Dacă simțim că emoția negativă și comportamentul agresiv nu pot să fie controlate prin tehnicile de mai sus, atunci ies din situație – dacă asta nu afectează copilul – până mă liniștesc și sugerez ulterior consultarea unui psiholog. În fine, în cazul agresivității instrumentale, încurajez participarea la programe de parenting, în care să reînvățăm cum să ne creștem/educăm cât mai bine copiii”, a adăugat specialistul.
