Educație

Educația în pandemie a suferit schimbări majore! 10% dintre profesori nu mai au motivație

Un studiu UBB, în colaborare cu alte universități mari din România, arată că educația în pandemie a produs schimbări la nivelul credinţelor, atitudinii, competenţelor şi abilităţilor didactice.

Peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar au participat la un studiu privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a cursurilor față-în-față (martie 2020 – februarie 2021), studiul arătând că, în perioada școlii online, motivația pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicați profesiei în urma acestei experiențe, deși nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major.

Experiența didactică în spațiul on-line a produs schimbări

Cercetarea a fost realizată de cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări constante pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest, Proiectul CRED, Proiectul ROSE, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație.

„Lecțiile din această perioadă trebuie învățate, astfel încât școala de după pandemie să valorifice abilitățile, competențele și resursele digitale dezvoltate acum. Astfel de cercetări pot deveni suport decizional pentru viitoarele politici educaționale ale decidenților, oferind o diagnoză precisă și consistentă a situației la nivelul întregului sistem de învățământ, cu o largă acoperire geografică. Dacă competențele digitale pot fi formate în timp relativ scurt și prin efort personal, digitalizarea conținuturilor presupune un efort mai amplu și de durată, însă în această perioadă acest proces a fost accelerat. Dacă m-ar întreba cineva dacă după pandemie școala românească va reveni la ceea ce  a fost înainte, aș răspunde: cred și sper că acest lucru nu se va întâmpla. Experiența didactică în spațiul on-line a produs schimbări la nivelul credințelor, atitudinii, competențelor și abilităților didactice care, cu siguranță, vor fi capitalizate”, afirmă dr. Cătălin Glava, director al Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic (DPPD)-UBB

Cercetarea a folosit 10.246 de chestionare completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar în perioada 4-20 februarie 2021. Unele date au fost corelate cu rezultatele etapei I (martie 2020), cu 6.436 de respondenți din învățământul preuniversitar și poate constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației.

„Pentru un profesor din ziua de azi, desfășurarea unei activități de calitate cu elevii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%). La începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activității didactice (57%), depășind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%). Este un semnal că, între timp, perspectiva s-a modificat, în sensul că eficiența educației online, în opinia profesorilor, este adusă de felul cum curriculumul clasic este «tradus» și predat în varianta online, prin ce metode și strategii, cum este stimulată interactivitatea, cum pot fi menținute apropierea inter-subiectivă și suportul afectiv, prin ce forme și instrumente se realizează evaluarea sau se întărește motivația în învățare”, remarcă prof. univ. dr. Constantin Cucoș, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Cele mai mari dificultăți în realizarea de către profesori a activităților didactice la distanță sunt, în ordine (în funcție de scorul pe o scală de la 1 la 4):

UBB: Proiect de 45 mil. € pentru a spori competivitatea internațională a Clujulu