Educație

7 noiembrie, o zi cu dublă semnificație pentru istoria învățământului medical clujean

Data de 7 noiembrie marchează două evenimente importante pentru școala medicală clujeană. Se aniversează 245 de ani de la înființarea primei școli de medicină din Cluj-Napoca și 102 ani de la întemeierea învățământului universitar medical în limba română din Transilvania.

7 noiembrie 1776

În urmă cu 245 de ani, împărăteasa Maria Terezia (1717-1780) a emis decretul prin care a înființat, la Cluj, prima școală de medicină. Decizia suveranei s-a încadrat în contextul unor ample reforme implementate la scara întregului Imperiului Habsburgic, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Acestea au prevăzut, printre altele, crearea unei administrații sanitare eficiente și extinderea rețelei instituțiilor de învățământ medical.

1. Decretul împărătesei Maria Terezia, din 1776, prin care a întemeiat școala de medicină din Cluj.

După 1806, școala medicală din Cluj a fost organizată în Institut Medico-Chirurgical, asigurând pregătirea personalului de rang inferior (chirurgi şi moașe), cu drept de liberă practică pe cuprinsul Marelui Principat al Transilvaniei. Cursurile erau ținute în sălile Liceului Academic Regal, profesorii fiind numiți pe bază de concurs de către autoritățile imperiale. Primele catedre create au fost cele de anatomie, chirurgie și obstetrică. În anii următori, s-au pus bazele unor discipline precum medicină veterinară, botanică, chimie, fiziologie și patologie. Dintre profesorii Institutului Medico-Chirurgical îl amintim pe Ioan Piuariu – Molnar von Müllersheim (1749-1815), primul medic titrat de naționalitate română, titular al catedrei de oftalmologie. În 1850, Institutul a devenit o structură independentă, direct subordonată Guberniului Transilvaniei.

2. Pagina de titlu a lecției inaugurale rostită de Ioan Piuariu-Molnar cu ocazia ocupării catedrei de oftalmologie

În 12 octombrie 1872, împăratul Francisc Iosif a consfințit întemeierea, la Cluj, a Universității Regale Maghiare (din 1881, Universitatea „Francisc Iosif”). În noua structură au fost înglobate instituțiile de învățământ superior preexistente: Institutul Medico-Chirurgical şi Academia de Drept din Cluj. Facultatea de Medicină a universității a moștenit infrastructura și cea mai mare parte a corpului profesoral al  Institutului Medico-Chirurgical.

7 noiembrie 1919

La sfârșitul Primului Război Mondial, în contextul Unirii Transilvaniei cu România, Universitatea „Francisc Iosif” a trecut sub autoritatea statului român. Universitatea românească din Cluj (care din 1927 avea să poarte numele regelui Ferdinand I), și-a deschis porțile cu patru facultăți: Litere și Filosofie, Științe, Medicină şi Drept.

În 7 noiembrie 1919, în amfiteatrul Clinicii Medicale I, profesorul Iuliu Hațieganu, întâiul decan al Facultății de Medicină, întemeietorul unei valoroase şcoli de medicină internă, a deschis cursurile învățământului medical cu prima prelegere în limba română, „Problema icterului cataral”. Prezentată în fața unui auditoriu format din studenți, medici și intelectuali din Cluj, lecția inaugurală a început prin omagierea maestrului său, Zsigmond Puryesz (profesor de medicină clinică la Universitatea „Francisc Iosif”). Teza privitoare la icterul cataral, drept boală contagioasă, a fost confirmată în anii următori.

3. Prof. dr. Iuliu Hațieganu (1885-1959)

 Școala românească de medicină a pornit la drum cu 20 de catedre şi un număr însemnat de institute, seminarii și laboratoare. Profesorul Iuliu Hațieganu a format un corp didactic excepțional care a dus mai departe, până astăzi, valoarea medicinei românești. Datorită iniţiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia şi istoria medicinei, care au fost premiere în învăţământul medical românesc la acea vreme.

Prestigiul Facultăţii a fost asigurat încă de la început de remarcabilii profesori români: Victor Babeş, Constantin Levaditi, Ştefan Gh. Nicolau şi Nicolae Minovici, ca şi de celebrii profesori francezi: Jules Guiart, René Jeannel etc.

4. Prof. dr. Iuliu Hațieganu, la curs

Viziunea profesorului Iuliu Hațieganu a depășit granițele medicinei, prin implicarea sa în viața socio-culturală a orașului. Printre multe inițiative cu impact social, acesta a coordonat filiala clujeană a Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA, a înființat Parcul Sportiv care acum îi poarta numele, precum și Societatea Sportivă a Studenților Universitari, fondatoarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj. Această misiune socială se regăsește și astăzi la UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, prin programele extracurriculare variate.

Surse foto:

Arhiva Muzeului Școlii Medicale Clujene

Decretul împărătesei Maria Terezia, 7 noiembrie 1776 - imagine preluată din Szögi László, Varga Júlia: A szegedi tudományegyetem és elődei története. I. rész: A Báthory-egyetemtől a Kolozsvári Tudományegyetemig 1581-1872. Szeged, 2011.