Educație

Educația financiară și cea juridică devin materii obligatorii. Consilier local: „Când vine rândul educației sexuale?”

Educația financiară și educația juridică devin materii obligatorii în școli, după ce legea a fost promulgată. Alexandra Oană, profesor și consilier USR la Primăria Cluj-Napoca, atrage atenția importanței introducerii educației sexuale ca materie obligatorie.

A fost promulgată legea prin care educația financiară și educația juridică devin materii obligatorii în școli

 

 


Profesor în Cluj-Napoca și consilier local al USR la Primărie, Alexandra Oană pune accentul asupra necesității introducerii educației sexuale ca materie obligatorie în școli, în contextul în care educația financiară și cea juridică au decurs deja acest proces.

 


Ieri a fost promulgată legea prin care educația financiară și educația juridică devin materii obligatorii, dar întrebarea e „când vine rândul educației sexuale?”.

Copiii vor învăța despre legi, drepturi și bani, dar când vor învăța despre sănătatea lor și cum să se protejeze, se întreabă Oană:


„Mă bucur că s-au făcut pași spre un curriculum mai relevant pentru copii și mai adaptat nevoilor lor, dar în același timp mi-e greu să nu mă întreb când va veni rândul educației sexuale? Copiii din ciclul primar vor învăța începând de anul viitor despre legi, drepturi, bani, antreprenoriat la școală - ceea ce este foarte bine - dar, în continuare, nu vor învăța lucruri elementare despre corpul lor, despre sănătatea lor sau despre cum să se protejeze de boli, sarcini nedorite sau abuzuri”, a explicat Alexandra Oană.

Lipsa educației sexuale, un fapt „strigător la cer”

Mii de fete sunt abuzate sau lăsate însărcinate an de an, iar educația sexuală, care ar putea să diminueze acest lucru, lipsește cu desăvârșire din școli, lucru care este „strigător la cer”, susține consilierul local.


Totodată, multă lume consideră că educația sexuală „atentează la inocența copiilor” deși pornografia este accesibilă oricui pe internet:

„Iar când în România continuăm să avem an după an mii de fetițe abuzate și lăsate însărcinate, absența educației sexuale este un fapt strigător la cer. Câte fete mai trebuie să devină mame la 10, 11, 12 ani ca în sfârșit aripa conservatoare a PNL și PSD să nu mai blocheze legea educației sexuale? Mai exact, ce trebuie să se întâmple ca ei să renunțe la retorica lor găunoasă și să ia contactul cu realitatea în care trăiesc mii de copii din România?  


Să susții că educația sexuală este cea care atentează la inocența copiilor, când, de exemplu, materialele pornografice sunt la un click distanță pentru orice elev care are o tabletă este o inepție crasă”, a spus Alexandra Oană.

Familiile nu se pot ocupa de educația sexuală

Nu toate familiile se pot ocupa de educația sexuală a copiilor, iar în multe dintre acestea abuzul se transmite din generație în generație.

„Să aștepți ca familiile să se ocupe de educația sexuală a copiiilor, când în multe dintre familiile din România sărăcia, neglijența, abuzul se transmit din generație în generație este o ticăloșie sinistră. Să te prefaci an de an că problema că nu există, dar să nu ratezi nicio ocazie să te bați cu pumnul în piept despre cum susții familia este o ipocrizie odioasă.

La fel cum școala trebuie să predea noțiuni de  educație financiară și educație juridică, le suntem datori copiilor noștri și cu accesul la educație sexuală. Să-i lăsăm în continuare să descopere lucrurile acestea pe cont propriu este o prostie și o rea voință incalificabilă”, a mai spus consilierul local.

8 domenii studiate în școli

Astfel, de acum curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:

a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
b) competențe de comunicare în limbi străine;
c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
e) competențe sociale și civice;
f) competențe antreprenoriale, financiare și juridice
g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
h) competența de a învăța să înveți.

Potrivit Asociaţiei Vedem Just, propunerea legislativă depusă la începutul anului în Parlament a vizat iniţial doar introducerea educaţiei antreprenoriale şi financiare, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat în această formă pe 7 septembrie 2021. S-a introdus un amendament cu privire la educația juridică în Comisia pentru Învățământ, Tineret și Sport de la Senat.

În prezent, 6.900 de elevi din 122 unităţi şcolare din 33 de judeţe şi este predată de către 138 de profesori studiază educația juridică sub formă de opțional în curriculum. 

CITEȘTE ȘI:

Răzvan Cherecheș, despre școlile în care se predă educație sexuală: „Așa se face educația pentru sănătate”

Ore de educație financiară în școlile din Cluj

abonare newsletter