Educație
Weekend-ul științific la Cluj-Napoca. Prima ediție a festivalului dedicat științei exacte creat de studenții Facultății de Fizică. VIDEO
În weekend-ul 21-22 mai, Asociația Studenților Fizicieni din Universitatea Babeș-Bolyai (ASFUBB) a organizat primul festival științific după perioada pandemiei de COVID-19.
Prima zi a Festivalului Științific/ FOTO: Argo - Facebook
După doi ani de pandemie, studenții Facultății de Fizică din cadrul UBB Cluj au organizat de la zero primul lor festival științific.
Scopul proiectului este promovarea științei, prin evidențierea progresului tehnologic și industrial accelerat și a transformăriilor socio-economice aduse de acesta.
„Festivalul a pornit din discuțiile cu oamenii. Majoritatea publicului larg era interesat de știință, cum funcționează, cum îi afectează, dar nu înțelegeau neapărat fenomenele. Mai ales în discuțiile cu oamenii care sunt în stem și oamenii care nu sunt stem se creează o disonanță. Practic nu înțeleg ce vor să zică și cei care nu sunt profesori în domeniu sau oamenii care nu au cunoștiințe în domeniu au probleme. Aici am văzut o problem în multe cazuri, în multe tehnologii care ne afectează în viața de zi cu zi, 5G, vaccinurile.
Când vine vorba de 5G sau microunde este repertoriul nostru (…) Oamenii nu observă cât de mult s-a schimbat viața de la prima revoluție industrială care a apărut, noi încercăm să arătăm cât de mult s-a schimbat lumea în perioada acestora. De exemplu, la prima revoluție industrială dacă mergeai pe câmp nu era nimic mecanizat, era totul făcut de mână sau cel mult cu un animal, după care la a doua revoluție au început să apară mașini, bărci și avioane, iar în final a venit revoluția digitală și tehnologică, în anii 50 un calculator era cât o cameră, iar acuma avem la dispoziție cea mai mare bază de date umană pentru ca oricine să o acceseze”, a declarat pentru monitorulcj.ro Vlad Ureche, organizatorul festivalului.
După perioada pandemiei, organizatorii s-au gândit să organizeze un festival mai mare care să cuprindă și Sâmbăta Experimentelor care pe timpul stării de alertă nu s-a mai putut organiza.
Experimente pentru toate vârstele
Toate experimentele prezentate în weekend publicului larg au acoperit fenomene fizice spectaculoase cu aplicații deosebite în știință, tehnică și societate.
Fiecare experiment în parte este atașat în videoclipul de mai jos, în ordinea prezentării în articol.
Un exemplu prezentat de Vătămanu Alexandru, student în anul II la Fizică, este efectul unui corp care trece de la presiune mare la presiune mică.
„Am avut apă fiartă pe care am pus-o într-o doză pe plită. Apa fierbând se agită și face vapori. Acești vapori au energie foarte mare și scot aerul din doză și vom avea practic presiune mică. Verificăm nivelul apei din doză și când vedem că este destul de fierbinte o răsturnăm în bolul cu apă rece. Ce se va întâmpla? Vom avea presiune mică întăuntru, presiune mare afară, iar doza se va strânge”, a explicat pentru Monitorul de Cluj Vătămanu Alexandru.
Poate mulți ne-am întrebat cum funcționează un sonar. Alex Bojodi, student în anul III la Fizică a explicat ce este acela un sonar și cum funcționează.
„Senzorul ultra-sonor emite un sunet care se lovește de orice corp care se află în apropiere. Sunetul se întoarce înapoi, este recepționat. După cum vedeți, în momentul în care aduc un obiect în fața senzorului, ecranul pe care apare sonarul va arăta locația și distanța exactă unde se află corpul. Fiind o variantă mult mai mică merge maxim până la 140 de cm”, a explicat Alex Bojodi.
Probabil mulți am văzut lămpile cu lavă, cele care creează un efect vizual spectaculos. Neagu Diana, studentă în anul II la Fizică a explicat fenomenele care au loc în această lampă, doar cu un marker neon, apă și o lampă UV.
„Toate substanțele de genul, nu doar neonul, până și pasta de dinți, conțin particule florescente care de multe ori este fosfor. Ele interacționează cu lumina UV care nu poate fi detectată de ochiul uman. Dacă Sting lampa UV apa devine roz, dacă aprind lampa și las la o distanță mică de sticlă, această capătă o culoare portocalie spre galben”, a declarat Neagu Diana.
Vizitatorii care au trecut pragul sediului central al Universității Babeș-Bolyai au putut să experimenteze și efectele gheții carbonice când intră în contact cu apa sau săpunul. Mureșan Alex, student în anul II la Fizică Medicală, a devenit un magician pentru copilașii care au trecut pragul festivalului.
„Noi vom avea aici de-a face cu legile termodinamicii. O să studiem procesele de răcire sau de încălzire foarte rapidă a gheții carbonice. Gheața carbonică este carbon, gazul pe care îl avem cu toții în atmosferă foarte comprimat la temperatura de aproximativ -90 de grade Celsius. Vom deveni un fel de Harry Potter. Luăm gheața carbonică și ea va accepta căldură din -90 de grade Celsius, practic gazul primește căldură din tot mediul înconjurător. Punem gheața într-un bol cu apă și săpun, iar bulele care se formează sunt bule de carbon”, a explicat Mureșan Alex.
Un alt experiment care a fost apreciat de cei mici, este efectul gheții carbonice și al apei asupra unei pungi cu capătul închis.
„Într-o pungă închisă ermetic punem apă călduță și un cub sau două de gheață carbonică. Vom vedea ce se întâmplă cu gazul care se expandează. Punga se va umfle încet, încet, deoarece gazul respectiv va încerca să ocupe tot spațiul pungii. În cele din urmă, volumul comprimat este mult mai mare decât volumul pungii, iar când aceasta nu va mai putea să opună rezistență va exploda”, a adăugat Alex Mureșan.
Ne întrebăm cum reușesc stelele de pe cer să strălucească atât de mult pe timpul nopții. Răducu Oana, studentă în anul II la Fizică Medicală, a explicat procesele de fluorescență și fosforescență folosind o lanternă cu UV.
„Steluța pe care o avem pe masă se încarcă cu energie, în cazul nostru cu energia de la lanterna UV. De obicei acestea se încarcă pe timpul zilei, iar noaptea strălucesc. După ce ridicăm lumina UV de pe stea aceasta rămâne luminoasă în zona în care a fost așezată. La fluorescență, emisia luminii are loc când avem sursa de lumină pe respectivul obiect, de exemplu pe bancnote, iar la fosforescență chiar dacă sursa de lumină a dispărut, obiectul încă va emite lumină”, a explicat Răducu Oana.
Printre experimentele care au mai avut loc în cadrul Festivalului Științific s-a numărat și unul care a explicat cum magneții interacționează cu tuburile de cupru, respectiv plastic și fier. Tudor Hantău, student în anul II la Fizică a explicat cum magneții reușesc să coboare foarte repede prin tuburile de plastic, respectiv fier, iar în cel de cupru magnetul a coborât mai încet decât în celelalte tuburi.
„Magnetul care se mișcă creează un câmp magnetic variabil care induce curenți electrici în material care prin Legea lui Lenz creează un câmp magnetic opus, care va împinge magnetul în sus”, a explicat Tudor Hantău.
Miruna Ibrian, studentă în anul II la Fizică Medicală, a prezentat modul în care se dispersează colorantul alimentar în apă, iar dacă se adaugă ulei în timpul procesului, acesta având o densitatea mai mică decât cea a apei, rămâne la suprafață.
„Colorantul se dispersează în apa călduță, iar dacă adăugăm uleiul pe care îl folosim acasă se formează bule deasupra apei. Acest proces de întâmplă deoarece densitatea uleiului este mult mai mică decât cea a apei, de aici și faptul că rămâne la suprafața nivelului apei”, a explicat Miruna Ibrian.
Stroia Radu, Anton Mihai și Dinu Teodor, studenți în anul I la Fizică Tehnologică i-au încântat pe cei mici, și nu numai, cu un tun care arunca cercuri de fum, dar și cu un tunel aerodinamic care explica modul în care avioanele reușesc să rămână în aer, respectiv cum trece aerul pe aripa avionului la decolare, respectiv aterizare.
„În momentul în care am construit tunelul a trebuit să ne dăm seama de mai multe variabile, vânt, cât de larg este cavitatea în care trece fumul și volumul aerului. Avem o cavitate închisă care la un capăt este un ventilator care trage aerul și în cealaltă parte avem un tub făcut din mai multe paie, în jur de 280 la număr care să creeze tubul laminar prin care urmează să treacă fumul care va crea un curs laminar perfect, iar în mijloc am pus un obiect care să împiedice aerul din cursul laminar perfect, iar cu ajutorul luminii din tunel putem observa fluctuațiile de presiune spre fum și obiect”, a explicat Stroia Radu.
„În momentul în care avionul decolează, fluxul laminar se condensează, se duce spre gravitație și apare o forță de apăsare care urcă. Și așa se ridică avionul de la sol folosind mecanica aerului pe care îl direcționează pe o anumită direcție pentru a genera o forță în sensul opus direcției”, a declarat Dinu Teodor.
Fizicianul Cristian Presură, invitat special la Festivalul Științific
Pe lângă experimente, curioșii au putut asista la mai multe conferințe și prezentări ale cercetătorilor. Sâmbătă de la ora 11:00 a avut loc prezentarea Ralucăi Borlan, reprezentant al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe care a prezentat tainele imagisticii medicale și nu numai.
De la ora 16:00 a avut loc prezentarea lui Bogdan Teodorescu, fondatorul organizație locale numită Astronomy Hub. El a prezentat tainele astronomiei și despre divesitatea stelelor din Univers.
Duminică, 22 mai, de la ora 11:00 a avut loc prezentarea profesorului universitar Liviu Zârbo care a prezentat tainele fizicii cuantice de la origini până în prezent și cercetările care au fost făcute în acest domeniu.
Festivalul s-a încheiat cu prezentarea online a fizicianului, inventatorului, autorului și cercetătorului român Cristian Presură. El a avut o discuție cu studenții de la Facultatea de Fizică din cadrul UBB despre viitorul tinerilor pasionați de fizică în România.
CITEȘTE ȘI:
