Externe
Volodimir Zelenski, simbolul rezistenței Ucrainei. Cum un actor a ținut piept Rusiei
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care în mai puțin de un an s-a transformat, dintr-un necunoscut, într-un lider respectat în întreaga lume, este simbolul rezistenței eroice a poporului ucrainean în faţa invaziei ruse care a fost declanşată la 24 februarie.
Volodimir Zelenski /FOTO: Володимир Зеленський - Facebook
Zelenski, născut la 25 ianuarie 1978 în regiunea ucraineană Dniepropetrovsk, a ajuns la putere în 2019 întinzând o ramură de măslin, cu promisiunea că va respecta limba rusă şi nu va recuceri prin forţă regiunea Donbas, aflată sub controlul separatiştilor proruşi, explicând că pentru el conta mai mult „viaţa omenească” decât „un pumn de ţărână”.
Mai mult decât atât, la 9 decembrie 2019, Zelenski a încălcat un tabu, întâlnindu-se cu principalul duşman al ţării sale, preşedintele rus Vladimir Putin. Întrevederea care a avut ca temă de discuţie conflictul din Donbas nu s-a soldat atunci cu niciun rezultat.
Actor vorbitor de limbă rusă
Zelenski, care a terminat dreptul, dar s-a dedicat actoriei, a devenit o celebritate odată cu serialul de comedie „Servitorul poporului”, în care un profesor de istorie modest ajunge la preşedinţia ţării.
În fapt, mulţi analişti cred că la scrutinul prezidenţial din 2019 alegătorii nu l-au votat pe Zelenski, ci pe personajul pe care îl interpreta, Vasili Goloborodko, care a avut o influenţă uriaşă în mentalul colectiv al ucrainenilor.
Faptul că prima sa limbă a fost rusa şi nu ucraineana i-a adus sprijinul rusofonilor astfel obținând o victorie istorică cu peste 73% din voturi.
Zelenski nu a dezamăgit. Şi-a îndeplinit promisiunea electorală şi televizată de a încerca să pună capăt influenţei oligarhilor, pe care i-a urmărit cu legea în mână şi i-a împiedicat să finanţeze campanii politice.
Dar începutul invaziei ruse în Ucraina i-a risipit speranţele de a-şi transforma ţara într-o democraţie incipientă. Apoi, Putin l-a acuzat că şi-a încălcat promisiunea electorală de a reduce la tăcere tunurile din Donbas şi că a continuat „genocidul” populaţiei proruse.
Transformarea într-un lider
Peste noapte, Zelenski şi-a pus în cui costumul şi a îmbrăcat un tricou kaki. Nu mai era preşedintele, ci comandantul şef al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Încă din prima zi, Zelenski a condus din Kiev rezistenţa trupelor ucrainene, pe care le îmbărbătează în fiecare seară cu alocuţiuni televizate.
S-a plimbat de nenumărate ori pe străzile capitalei, pe care a refuzat să o părăsească chiar şi atunci când ruşii se apropiau de periferia oraşului.
Mulţi analişti, care îl considerau un lider slab, au fost nevoiţi să-i recunoască nu doar sângele rece în momentul invaziei, ci şi leadership-ul de care a dat dovadă în cele mai complicate momente ale războiului.
Zelenski nu a ezitat să mustre puterile occidentale în mai multe rânduri pentru că nu l-au încolţit pe Putin cu mai multe sancţiuni sau pentru că nu au furnizat Ucrainei armament greu.
Un preşedinte carismatic
Profitând de abilităţile actoriceşti ale şefului statului, guvernul ucrainean a învins de la bun început inamicul rus în războiul de propagandă.
Zelenski a intervenit online în faţa a zeci de parlamente din întreaga lume pentru a le transmite mesajul său că Ucraina este victima celei mai mari agresiuni care a avut loc în Europa de la al Doilea Război Mondial.
Toţi liderii lumii voiau să se întâlnească cu el. De altfel, câţiva dintre ei au călătorit la Kiev, oraş pe care Zelenski nu s-a hotărât niciodată să-l părăsească, decât pentru a merge pe front, aşa cum a făcut-o în septembrie în regiunea Harkov şi în noiembrie la Herson.
În plus, sprijinul diplomatic internaţional nu a încetat, mai ales atunci când Rusia a anexat în septembrie patru regiuni ucrainene (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), după ce a organizat referendumuri ilegale pe care Zelenski le-a numit „farse fără nicio valoare juridică”.
Bătând la porţile NATO
Tocmai anexarea l-a împins să solicite intrarea rapidă a Ucrainei în NATO, organizaţie pe care Zelenski o vede drept singurul garant al securităţii ţării sale.
În urmă cu doar câteva luni, Zelenski părea gata să renunţe la alianţa nord-atlantică şi să se mulţumească cu o intrare accelerată în Uniunea Europeană (UE), dar Putin a depăşit „linia roşie” a Kievului, odată cu invadarea Ucrainei.
Acum, Zelenski exclude orice fel de negocieri prin luarea iniţiativei pe câmpul de luptă, iar principala sa condiţie rămâne returnarea teritoriilor anexate, inclusiv a peninsulei ucrainene Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014.
„Ucraina va recupera ceea ce îi aparţine, în est şi în sud. Teritoriile anexate acum şi, de asemenea, Crimeea. Steagul nostru va flutura şi acolo", a declarat Zelenski.
Armata ucraineană şi-a făcut simţită prezenţa. În ultimele luni, trupele ucrainene au recuperat teritorii în est (Harkov şi Donbas) şi în sudul ţării (Herson). Ruşii sunt în schimb foarte departe de a-şi atinge obiectivele pe câmpul de luptă.
Zelenski dă asigurări că Ucraina nu doar luptă pentru supravieţuirea sa ca stat, ci că se află în avangarda luptei democraţiilor împotriva autoritarismului reprezentat de Kremlin.
CITEȘTE ȘI:
