Monitorul Cartierelor
Regenerarea urbană a platformei Carbochim va pune Clujul pe harta europeană a proiectelor de reconversie. Cum transformă un proiect de regenerare urbană o comunitate?
Proiectul de regenerare urbană a fostei platforme industriale Carbochim, o investiție de 500 de milioane de euro, va pune Clujul pe harta europeană a proiectelor de amploare, de reconversie și regenerare urbană.
Palas Iași a devenit „inima orașului”| Foto: Iulius
Clujul va intra pe harta europeană a proiectelor de amploare, de reconversie și regenerare urbană. Reconversia fostei platforme industriale Carbochim va însemna o investiție de 500 milioane euro, conform grupului Iulius.
Astfel de proiecte, care propun o dezvoltare mixtă, au devenit o direcție în Europa și au transformat comunități. În prezent, din țara noastră, Iașul mai apare pe o astfel de hartă a proiectelor care au schimbat radical cursul dezvoltării unui oraș, cu un proiect realizat tot de Iulius – ansamblul Palas Iași. Aceeași companie a realizat și alte demersuri de regenerare urbană, care au adus plusvaloare orașelor în care s-au realizat. Iulius Town în Timișoara este un astfel de exemplu, un proiect mixt devenit destinație principală de business, shopping și divertisment în vestul țării.
CITEȘTE ȘI:
Cum arată platforma Carbochim din Piața 1 Mai? Va fi transformată, în doar câțiva ani, în mall cu spații culturale, clădiri rezidențiale și birouri - FOTO/ VIDEO
Proiectul de pe fosta platformă Carbochim este similar cu alte investiții de anvergură din Europa, la o scară adaptată suprafeței disponibile, unde o zonă industrială a devenit atracție urbană modernă. Un exemplu în acest sens este parcul Ülemiste City din Tallin, capitala Estoniei.
Fabrică sovietică, transformată în „smart city”
La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Tallin începea construirea celei mai mari uzine de cale ferată din Estonia, la inițiativa ultimului țar rus, Nicolae al II-lea. Fabrica devine operațională în doar doi ani (1899). Uzina supraviețuiește trei decenii, intrând în faliment odată cu criza economică mondială din anii ’30. După al Doilea Război Mondial și până în anul prăbușirii Uniunii Sovietice (1991), în perioade diverse de timp, produc de la vagoane și avioane, până la dispozitive tehnologice experimentale destinate industriei spațiale.
După 1991, platforma industrială începe să se transforme într-o ruină, iar, după 15 ani (2005), este propus un proiect de regenerare urbană: Ülemiste City. Peste alți 15 ani (2020), Ülemiste City devine cel mai mare campus de business din statele baltice – companiile din parcul tehnologic aveau peste 12.000 de angajați.
În prezent, locul funcționează ca un „oraș multifuncțional al viitorului”, după cum spun investitorii. În Ülemiste City locuiesc, studiază și lucrează peste 16.000 de persoane.
Volumul anual de afaceri trece de pragul de 2 miliarde de euro, iar Ülemiste City ocupă locul trei în topul național al contributorilor la economia estoniană, după orașele Tallin și Tartu: 500 de companii își desfășoară activitatea în acest campus, iar unul dintre avantajele deseori invocate de investitori a vizat faptul că „tinerele talente estoniene au rămas acasă și produc plusvaloare”.
Ülemiste City a fost construit și continuă să se dezvolte pe 36 hectare, pe un teren care, timp de 100 de ani, a găzduit platforme industriale. Prin intermediul unor astfel de proiecte, și în alte zone din Europa au fost reconfigurate urbanistic ruinele unor fabrici, iar, acum, au devenit locuri de revitalizare urbană cu diverse funcțiuni: office, retail, locuire, educație, cultură, agrement. Specialiștii în urbanism militează pentru astfel de transformări: vechile platforme industriale sunt „răni deschise” ale orașelor, deseori în zone centrale sau semi-centrale, iar, în lipsa unor proiecte de dezvoltare, fragmentează „țesutul urban”, după cum se exprimă urbaniștii.
Exemple similare cu proiecte care au schimbat sau vor schimba radical zone în ruină mai pot fi întâlnite în țări precum Letonia („New Hanza City”, Riga), Danemarca („Nordhavn”, Copenhaga), Germania („HafenCity”, Hamburg), Polonia („Modena”, Poznan), Cehia („Nová Zbrojovka”, Brno), Slovacia („Eurovea City”, Bratislava), Ungaria („Corvin Quarter”, Budapesta), Italia („Scalo di Parco Romana”, Milano), Franța („La Confluence”, Lyon) sau Spania („Nuevo Norte”, Madrid).
În unele cazuri, clădirile de patrimoniu industrial sau cu o anumită valoare istorică sunt păstrate și puse în valoare. O astfel de situație va fi și pe fosta platformă Carbochim, unde vor fi restaurate corpul administrativ (clădirea de cărămidă), la care au început deja lucrările, și „hala cu arcade” (cu valoare arhitecturală ambientală) și vor fi integrate în proiectul major de reconversie urbanistică.
CITEȘTE ȘI:
Copacii de pe fosta platformă Carbochim, relocați în pepiniera IULIUS pentru a fi parte din viitorul proiect mixed-use - GALERIE FOTO
Palas Iași a devenit „inima orașului”
În România, la Iași există un proiect care a susținut transformarea întregului oraș, nu doar a zonei. Complexul Palas a fost finalizat în anul 2012, într-o zonă nu industrială, dar centrală, chiar lângă Palatul Culturii, și, totuși, neglijată. Recent, a fost inaugurat Palas Campus, o extindere a ansamblului într-o zonă semi-centrală, pe terenuri achiziționate de investitor de la numeroși proprietari privați – zona găzduia servicii și construcții degradate. Prin intermediul unui proiect integrat de regenerare urbană au fost amenajate clădiri de birouri, spații de retail și zone de agrement, ceea ce a atras interesul unor giganți ca Amazon, Microsoft și AMD, precum și multor altor companii consacrate la nivel internațional.
În complexul Palas și Palas Campus sunt acum peste 14.000 de angajați, în condițiile în care zeci de companii desfășoară activități în acest ansamblu, contribuind la o evoluție spectaculoasă a Iașului drept pol al industriei tech. Pe lângă componentele de office și retail, lângă Palatul Culturii a fost amenajat un parc care a devenit principala zonă în care se organizează evenimente la Iași. Grădina publică pune în valoare și una dintre fațadele Palatului Culturii, loc preferat de ieșeni și turiști pentru sesiuni foto. Lucrările de amenajare peisagistică au fost proiectate de către firme de renume internațional, iar copacii și arbuștii au fost aduși special pentru a putea crea un parc matur.
În anul 2023, complexul Palas a atras peste 20 de milioane de vizite de la ieșeni și turiști, Iașul devenind și o destinație de shopping regională, inclusiv pentru cetățenii din Republica Moldova.
Cum se transformă fosta platformă Carbochim?
Dezvoltarea mixtă de pe fosta platformă industrială Carbochim reprezintă un proiect reper, în special pentru că a pornit de la obiectivul principal de a asigura relocarea și modernizarea fabricii, pentru ca mai apoi să reîncadreze în oraș un areal de amploare, utilizat doar pe o treime. Investițiile în infrastructură și trecerile peste râul Someș (poduri rutiere și pietonale), asumate de investitor, vor (re)conecta zona cu întregul oraș. Noile străzi proiectate, lărgirea celor existente, punerea în valoare a malului drept al Someșului, spațiile verzi amenajate pe 52.000 mp – toate aceste investiții vor completa componentele de retail, office și cultural-sociale ale complexului. Proiectul va fi o destinație pentru întreaga comunitate, prin intermediul funcțiunilor culturale și de divertisment, care completează infrastructura de timp liber a orașului: centrul de arte performative și sală de spectacole, unice în țară într-un proiect de real-estate, spații pentru evenimente în aer liber, centre interactive de distracție pentru întreaga familie, parc și zone de relaxare etc.
De asemenea, clădirile cu valoare istorică de pe fostul sit industrial vor fi incluse în proiectul integrat cu funcțiuni culturale și de susținere a inițiativelor locale, implementarea unei viziuni care câștigă teren la nivel internațional. O viziune la care a contribuit prestigiosul birou internațional de arhitectură UNStudio, care semnează conceptul proiectului, alături de alte lucrări impresionante peste tot în lume: în Germania (Mercedes-Benz Museum sau ansamblul mixt din Frankfurt), Olanda (hub-ul de transport Anrhem sau iconicul pod Erasmus din Rotterdam) sau Qatar (stația de metrou Doha).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
