Monitorul Cartierelor
Moara de hârtie, ultima clădire care mai explică numele Canalului Morii. Tu știi unde e clădirea?
Moara de hârtie sau Moara Iezuită este ultima clădire care mai explică numele Canalului Morii și păstrează memoria utilizării sale inițiale.
Moara de hârtie, ultima clădire care mai explică numele Canalului Morii|Foto: Someș Delivery-Facebook
Moara de Hârtie sau Moara Iezuită este cea mai veche clădire cu caracter industrial din Cluj-Napoca. A fost construită în secolul al XVIII-lea de către ordinul iezuit și se află în Parcul Rozelor, lângă Canalul Morii.
Este ultima clădire care mai explică numele Canalului Morii și păstrează memoria utilizării sale inițiale.
CITEȘTE ȘI:
Canalul Morii, decopertat în Parcul I. L. Caragiale. Cursul de apă, în centrul altor două proiecte de modernizare
Canalul a rezultat în urma regularizării unor brațe ale Someșului tocmai în scopuri hidrotehnice, iar anterior au existat și mori mai vechi de-a lungul canalului, care au dispărut între timp.
Propunere de restaurare a Morii de hârtie
Moara de Hârtie și Canalul Morii fac parte din patrimoniul industrial al orașului. Însă, în ciuda statutului de monument de clasa A al clădirii, aceasta se află într-o stare avansată de degradare.
Someș Delivery propune preluarea și restaurarea de către adminsitrația locală a Morii Iezuite.
„Noi credem că Moara de Hârtie ar merita să devină o clădire publică și că Parcul Rozelor și Canalul Morii ar avea nevoie de dotări publice cu acces nelimitat.
Ne imaginăm Canalul Morii ca un fir de apă amenajat prin soluții bazate pe natură și ca un traseu pietonal continuu. De aceea, Someș Delivery, împreună cu Someșul Nostru și Verde pe Canalul Morii, cer autorităților publice preluarea și restaurarea Morii de hârtie”, au notat reprezentanții Someș Delivery în postarea publicată pe pagina de Facebook.
Aceștia au adresat și o întrebare pentru a consulta clujenii cu privire la modul în care ar putea fi valorificată cea mai veche clădire cu caracter industrial din Cluj-Napoca.
Reintegrarea Canalului Morii în spațiile publice din oraș
Primăria Cluj-Napoca derulează o serie de proiecte pentru reintegrarea Canalului Morii în spațiile publice din municipiul Cluj-Napoca.
Astfel, Canalul Morii a fost „scos la lumină” în „zona zero” a orașului (Parcul I. L. Caragiale), unde va deveni punct de atracție.
CITEȘTE ȘI:
Cum se transformă Parcul I.L. Caragiale. „Zona zero” a orașului devine obiectiv turistic, Canalul Morii este decopertat, iar spațiul reconfigurat.
Proiectul din zona Parcului I.L.Caragiale, prin valorificarea cursului de apă, va fi pus în consonanță cu un alt proiect ce vizează amenajarea străzii Argeșului, dar și cu tronsonul din apropierea Parcului Rozelor.
Canalul Morii se întinde pe o distanță de 7,2 kilometri și prezintă un imens potențial turistic și de agreement. În trecut, Canalul Morii alimenta 12 mori construite de-a lungul cursului său, de unde i se trage și numele care a rămas neschimbat până astăzi.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
