Monitorul Cartierelor
Cartierele Bună Ziua și Zorilor se „SCUFUNDĂ”! Datele obținute din satelit dovedesc deplasarea terenului în Cluj-Napoca
Deplasarea terenului din ultimii cinci ani în anumite zone din Cluj-Napoca a fost observată din satelit de o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.
Cartierele Bună Ziua și Zorilor se „SCUFUNDĂ”! Datele obținute din satelit dovedesc deplasarea terenului în Cluj-Napoca
O hartă realizată pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se „scufundă” cu câțiva centimetri pe an. Harta arată cu acuratețe milimetrică zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1.500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1, în perioada 2015–2019.
Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu – ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată (între 10 și 25 mm/an), prin verde – ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru – ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
Zone problematice în Cluj-Napoca: Bună Ziua și Zorilor!
Conform datelor satelitare, Clujul are câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii, în cartierul Zorilor, alunecă cu 6-8 mm/an, a precizat directorul Terrasigna, dr. Florin Șerban.
„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreagă Europa”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare. Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).
Senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stănci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, s-a putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală, explică specialiștii.
Studiul mișcărilor de teren, necesar pentru proiectul metroului
Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane – cum ar fi tuneluri sau linii de metrou – trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
Pe lângă studiile mișcărilor de teren, agențiile locale, regionale sau naționale, precum și operatorii privați, pot folosi informațiile din satelit pentru o gamă foarte diversă de domenii: planificare urbană, monitorizarea suprafețelor împădurite și detectarea tăierilor ilegale, avertizare timpurie în caz de dezastre, cum ar fi inundații, incendii forestiere, gestionarea cu precizie a terenurilor agricole și multe altele, arată specialiștii.
Rezultatele obținute constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus. Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 kilometri. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializata în procesarea datelor satelitare.
CITEȘTE ȘI:
