Monitorul Cartierelor

Cum a arătat Clujul în pandemie: străzi goale, concerte pe scaune, distanțare în cafenele, carantină de noapte. GALERIE FOTO

În perioada pandemiei de COVID-19, atât Clujul, cât și clujenii au suferit schimbări drastice din cauza măsurilor de protecție. Străzile goale și concertele cu spectatori în scaune au fost doar două dintre efectele pandemiei.

De la începutul pandemiei au fost aplicate numeroase măsuri de protecție împotriva COVID-19, unele deosebit de severe, și cu toții am simțit puternic schimbările care s-au luat asupra vieților noastre.

Anul 2020 (și puțin din anul 2021) a fost anul încercărilor, schimbărilor, suferințelor și, mai ales, anul în care a trebuit să ne adaptăm unei noi vieți: viața la distanță, online, viața în care ne este interzis să ne întâlnim cu oamenii dragi și să sărbătorim evenimente importante, viața în care libertatea ne-a fost restricționată, viața în care am suferit pierderi financiare și căderi psihice, viața în care trebuia să ne gândim mai mult la cei din jurul nostru. Acestea sunt doar câteva aspecte ale noii vieți, la care ne-am adaptat în pandemia de coronavirus.

Clujul a arătat în diverse feluri pe parcursul acestor luni pandemice. De la străzi goale, doar cu polițiști și militari care se asigurau că nu ne părăsim locuințele, la concerte pe scaune, cafenele cu distanțare, aglomerație riscantă în piețele Clujului și multe altele.

Martie, luna în care a început totul

Deși epidemia de coronavirus a început inițial în decembrie 2019, în China, aceasta s-a răspândit rapid și în alte țări. Totuși, în România primele cazuri au început să apară cam pe la începutul lunii martie. În ziua în care s-a instaurat carantina în țară a apărut și primul caz de coronavirus în Cluj, pe data de 16 martie 2020.

Atunci a început trista poveste a Clujului: oamenii au fost „închiși” în case și puteau să iasă doar cu declarație pe propria răspundere, dar doar cu un motiv întemeiat, în magazine numărul de persoane era limitat, distanțare socială pretutindeni, mască în spații închise și restaurante, cafenele, școli închise. Mulți oameni au rămas fără loc de muncă și mulți trebuiau să se adapteze muncii de acasă.

Spitalele au început să fie dotate cu echipamente mai performante, au fost create spații pentru triajul epidemiologic, atât de bizar la început și un lucru atât de obișnuit acum. Cadrele medicale de la UMF au elaborat prima schemă de tratament împotriva COVID-19 și au devenit în viziunea cetățenilor „eroi din linia 1”, împreună cu alți medici și angajați din sistemul sanitar din țară.

Atunci, străzile Clujului s-au golit, iar singurii prezenți erau polițiști. Ulterior, pe străzi au ieșit și soldați din armata română, pentru a se asigura că măsurile implementate prin lege sunt respectate. (vezi galeria foto - 2, 3, 4, 5) Totuși, acest lucru i-a îngrozit pe oameni și a format o imagine de groază. Toate acestea în perioada 16 martie-15 mai, a stării de urgență.

Perioada în care am primit prea multă libertate

În 15 mai, starea de urgență s-a ridicat, iar România a trecut la starea de alertă. Atunci, clujenii puteau să iasă din casă și fără declarație, iar restaurantele și cafenelele care aveau terasă s-au deschis. Chiar dacă acesta a fost un moment mult așteptat de către oameni, fiind închiși între patru pereți timp de 3 luni, poate că a fost oferită dintr-odată prea multă libertate, după aplicarea multor restricții.

Străzile au început să se aglomereze, clujenii ieșind iar în „lume”, iar terasele cafenelelor și restaurantelor s-au umplut. Au apărut multe petreceri private, deseori ilegale, mai ales că în acea perioadă evenimentele se puteau desfășura cu maximum 50 de persoane. Acesta a fost anul în care românii și clujenii au renunțat și la nunțile spectaculoase și au ales evenimente mai restrânse și intime. (vezi galeria foto - 6, 7)

Nunțile au început să se organizeze chiar din mai, dar mai ales în iunie, când vremea era mai favorabilă, iar pe la finalul lunii au început să apară chiar și concertele. Totuși, spectacolele de acest fel erau atipice. Primul concert din țară, după câteva luni grele de pandemie, a fost organizat la Cluj, în Piața Unirii, când cei de la Vița de Vie au pus zâmbete pe fețele clujenilor.

Deși era un concert la care clujenii în mod normal ar fi țopăit și de care s-ar fi bucurat din plin, măsurile de siguranță trebuiau respectate.  Așadar, spectatorii au fost nevoiți să stea așezați pe scaune, păstrând distanțarea socială și masca peste nas și gură, pe tot parcursul evenimentului. Cu toate că spectacolul nu s-a desfășurat așa cum oamenii și-ar fi dorit, o mică parte din viața normală, anterioară, a fost oferită înapoi clujenilor.

Piețe pline și cântăreți pe străzi

Totuși, după scurt timp oamenii parcă începeau să uite de pandemie, iar numărul cazurilor de COVID-19 începea să crească alarmant. Deși exista o măsură de distanțare socială strictă care trebuia respectată, deseori unele zone din Cluj, precum Piața Unirii și Piața Muzeului, erau supraaglomerate, de parcă virusul ar fi dispărut.

Oamenii începeau să fie mai neglijenți, să iasă în număr mare în oraș, să uite de măsurile de distanțare și igienă. Au început să apară și artiștii stradali în Piața Muzeului, care aduceau cu ei nostalgia vremurilor apuse. Atunci, mulți trecători se opreau pentru a-i asculta, la un loc, grămadă. (vezi galeria foto 8)

Petrecerile apăreau în număr tot mai mare, atât pe faimoasa stradă Piezișă și în Pădurea Hoia-Baciu, cât și în diverse locuri mai ascunse sau mai puțin ascunse din Cluj.

Școlile și alegerile locale

Cu toate că numărul cazurilor creștea, școlile au fost deschise în Cluj, iar străzile au fost umplute de elevi pregătiți să înceapă cursurile în mod tradițional, în bancă. (vezi galeria foto - 9, 10, 11) Acest lucru s-a întâmplat în septembrie, când după 16 zile a fost raportat primul caz de coronavirus într-un liceu din Cluj.

La scurt timp, un festival adorat de clujeni a decis să își mai „deschidă porțile” încă odată pentru iubitorii de muzică și cultură. Evenimentul este „Jazz in the Park” și a fost desfășurat cu un public mult mai restrâns, diferit de anii trecuți. Totuși, acest festival, fie el plin de restricții, a adus puțină normalitate în viețile clujenilor.

Pe la finalul lunii septembrie s-au organizat și alegerile locale, care s-ar spune că au reprezentat un alt factor al creșterii numărului de cazuri. Atunci, mulți clujeni au ieșit din case pentru a-și vota preferații la Primăria Cluj. În acea perioadă, unii oameni blamau alegerile, spunând că în urma lor au început să apară mai multe cazuri, iar restricțiile să devină mai severe, iar alții spuneau că acest lucru s-a întâmplat din cauza deschiderii școlilor.

În prima lună a toamnei, elevii au avut mult de suferit din cauza pandemiei. Școlile se închideau și deschideau de nenumărate ori, elevii neavând timp să se adapteze unui sistem de funcționare. Acest lucru s-a întâmplat până spre sfârșit de octombrie, când toate școlile din Cluj-Napoca au fost închise, din cauza ratei mare de infectare cu COVID-19.

La fel ca în cazul școlilor, angajații din HoReCa au avut de suferit schimbărilor constante, restaurantele, barurile și cafenelele închizându-se și deschizându-se de mai multe ori și în diverse scenarii.

Un alt val de restricții: masca obligatorie pe stradă, carantină de noapte

Pe la finalul lunii octombrie, masca a devenit obligatorie peste tot, iar pe străzile din Cluj puteai să mai „interacționezi” doar cu privirile. (vezi galeria foto12) Zâmbetele au fost ascunse de o bucată de material, atât în spații deschise, cât și în cele închise. Pe atunci, străzile Clujului au început să se golească din nou, odată cu înăsprirea restricțiilor și venirea frigului.

Pe la începutul lunii noiembrie, alte serii de măsuri s-au aplicat. Printre ele se numără carantina de noapte, care le-a lăsat clujenilor și tuturor românilor un gust amar și amintindu-le de starea de urgență. În acea perioadă clujenii au început să ia cu asalt cabanele din județ, chiar dacă legea interzicea orice fel de eveniment privat.

Totuși, în decembrie au avut loc alegerile parlamentare, când restricțiile s-au relaxat puțin, iar toate localitățile din județ au ieșit din carantina zonală, care pentru o perioadă nu s-a mai aplicat. Chiar și așa, prezența la vot a fost una dezamăgitoare atât pe țară, cât și în Cluj. Doar 1 din 3 clujeni a votat.

Sărbători atipice, aglomerație la schi, controale la cabane

Încet, încet se apropiau și sărbătorile de iarnă, când prefectul Mircea Abrudean, primarul Emil Boc și multe alte imagini autoritare din Cluj-Napoca, îi rugau pe clujeni să rămână în case și să își petreacă sărbătorile în familie. În acea perioadă, clujenii au luat cu asalt și mall-urile și magazinele, uitând, încă odată, de măsurile de siguranță.

Autoritățile locale au început să facă tot mai multe controale la cabane și în alte spații turistice și să împartă amenzi participanților la petreceri „secrete”. Odată cu venirea frigului, tot mai mulți clujeni au început să meargă la schi. (vezi galeria foto - 13, 14)

Pârtiile se aglomerau, la fel și drumurile spre stațiuni. Aceste evenimente se desfășurau atât la finele anului 2020, cât și în luna ianuarie a anului 2021. Chiar weekend-ul trecut, 16-17 ianuarie, clujenii au mers în număr mare la o stațiune din județ, unde cozile erau de 70 m, doar două pârtii erau deschise, iar telescaunele nu mai erau funcționale.

Cam așa a arătat pandemia în Cluj-Napoca și astfel va mai arăta pentru o vreme. Deși tot mai mulți clujeni au început să se vaccineze, restricțiile nu se vor relaxa prea curând. Până în prezent, 14.554 clujeni s-au vaccinat împotriva COVID-19. 388 de persoane au murit de coronavirus, iar un total de 33.465 au fost infectate de la începutul pandemiei, la Cluj.

Sursă foto: Arhiva monitorulcj.ro, Facebook, Emil Boc

CITEȘTE ȘI:

Bate vântul în Cluj-Napoca. Orașul arată ca-n primele luni de pandemie. FOTO

Petrecere ilegală în pandemie la un local din centrul Clujului. Poliția a „spart” petrecerea și a împărțit amenzi.