Monitorul Cartierelor
Piața Mărăști devine de nerecunoscut! Primăria ia din spațiile pentru mașini și le dă pietonilor. Stație de metrou și parking subteran
Piața Mărăști, „cufundată” în secolul trecut, se schimbă radical și devine spațiu prietenos cu pietonii și bicicliștii. Primăria taie din suprafețele alocate mașinilor și le redă pietonilor.
Piața Mărăști „își schimbă fața”! Primăria ia din spațiile pentru mașini și le dă pietonilor. Stație de metrou și parking subteran, în zonă. Foto: Municipiul Cluj-Napoca
Benzi de autobuze, piste de biciclete și copaci își vor face apariția în zona Pieței Mărăști, în locul benzilor și trotuarelor pline de mașini. Numărul de benzi auto va fi redus pe mai multe tronsoane de drum, iar stațiile de transport în comun, reorganizate și modernizate. În cadrul proiectului vor fi amenajate două căi de acces la metrou.
Pe lângă Piața Mărăști, mai sunt cuprinse în proiectul de revitalizare Bulevardul 21 Decembrie, Str. Aurel Vlaicu, Aleea Bibliotecii, Calea Dorobanților, Str. Fabricii, Str. Ciocârliei, Str. Crinului și spațiul verde aflat la intersecția Aleii Bibliotectii și Căii Dorobanților.
Trei parkinguri vor fi amenajate pe Aleea Bibliotecii, pe Aleea Bârsei și pe strada Trotușului. Cel mai mare va fi cel construit sub spațiul verde din fața Bibliotecii, care va fi dispus pe 2 niveluri și va avea o capacitate de 280 locuri. Totodată, pe strada Dorobanților nr. 105 a fost propus un parking cu minim 140 de locuri. Eliminarea supermarketului și a benzinăriei din zonă rămâne momentan la nivel de discuție.
Proiectul urmărește reabilitarea și reorganizarea rețelei de spații publice din zona de studiu, cu accent pe favorizarea modalităților sustenabile de mobilitate (transport public, biciclete, pietonal) și realizarea unui parking subteran cu minim 250 de locuri în zona Aleii Bibliotecii. Pentru celelalte zone menționate, proiectanții aduc propuneri pentru investiții viitoare, în ton cu amenajările prevăzute de proiect.
Reabilitarea Bulevardului 21 Decembrie 1989 este prevăzută a fi realizată etapizat, pe tronsoane. Astfel, tronsonul inclus în plan continuă investiția finalizată recent pe tronsonul Piața Unirii – strada Buftea, în cadrul proiectului „Realizarea de benzi dedicate - etapa I – B-dul 21 Decembrie 1989”.
Zonă „uitată” în secolul trecut
În ultimii 30 de ani, în zona Pieței Mărăști au fost făcute intervenții punctuale, construcții și amenajări, fără o bază planificativă consistentă. Potrivit proiectanților, principalele tendințe au fost cele de densificare a parcelarului de pe străzile Ciocîrliei și Crinului și ocuparea suprafețelor publice cu clădiri inadecvate. Sunt date exemplu „piața” comercială Mărăști pe amplasamentul fostei autogări, stație de carburanți, hipermarket-uri, biserica de pe strada Fabricii.
Zona „suferă” de lipsa dotărilor publice de învățămînt, sănătate, asistență socială, agrement, sport sau petrecerea timpului liber, care cauzează și principalele disfuncționalități ale cartierului: calitatea deficitară a locuirii, la nivelul spațiilor verzi, a spațiilor publice și calitatea vieții afectată de poluare. Mai mult, din punct de vedere spațial, Piața Mărăști nu are calitățile unui centru de cartier.
Calitatea spațiului public este afectată de asemenea de predominanța suprafețelor dedicate traficului de mașini, în defavoarea circulației pietonale sau cu bicicleta și trotineta. Parcajele la sol și garajele individuale predomină, iar treptat, și spațiile verzi, trotuarele și benzile carosabile au fost ocupate de mașini parcate ilegal.
Toate aceste elemente creează suprafețe pietonale neatractive, subdimensionate și greu accesibile pentru persoanele cu dizabilități, care se văd nevoite „să facă slalom” printre mașini parcate neregulamentar. Infrastructura pentru biciclete sau trotinete lipsește cu desăvârșire, iar numărul de arbori în spațiul public este extrem de redus. Amenajările existente se află într-o stare avansată de degradare.
Proiectul își propune ca, prin regenerarea spațiilor publice și a infrastructurii, Piața Mărăști să capete rolul de centru de cartier și, mai mult, al unui pol de dezvoltare și atractivitate pentru partea de est a orașului.
Ce intervenții sunt propuse?
Proiectul își propune să echilibreze ponderea dintre spații pietonale și spații destinate traficului auto, dar și să extindă infrastructur dedicate mobilității sustenabile: transport public, biciclete/trotinete, pietoni. Simultan, se urmărește creșterea atractivității spațiului public pietonal, prin amenajarea și dotarea sa cu vegetație, mobilier urban, dotări și echipamente.
Bulevardul 21 Decembrie 1989
• se păstrează sensurile de circulație existente;
• se elimină o bandă de circulație dinspre centru către Apahida, care în prezent este utilizată ca parcare;
• se introduc benzi dedicate transportului public și circulației velo, cele din urmă separate fizic față de circulația motorizată;
• se reorganizează parcajele din profilul bulevardului, cu includerea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice;
• se reorganizează și modernizează stațiile de transport public;
• se reorganizează sensul giratoriu, inclusiv prin asigurarea accesului și evacuării unui parcaj subteran public propus în zona Aleii Bibliotecii;
• se organizează standuri taxi - 10 locuri;
• se extind plantațiile de aliniament, cu păstrarea arborilor valoroși;
• se accesibilizează și amenajează zona verde adiacentă bisericii Sf. Petru;
• se reamenajează trotuarele, prin introducerea de plantații, mobilier urban, pavaje, iluminat public, diferite dotări;
• se desființează construcțiile cu caracter comercial.
Bulevardul Aurel Vlaicu
• se păstrează sensurile de circulație existente;
• se introduc benzi dedicate transportului public și circulației velo;
• se reorganizează parcajele, cu includerea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice;
• se reorganizează și modernizează stațiile de transport public;
• se schimbă poziția stației Arte Plastice spre vest, pentru fluidizarea circulației pe acest tronson;
• se organizează standuri taxi (7 locuri);
• se extind plantațiile de aliniament, cu păstrarea arborilor valoroși;
• se lărgesc și reamenajează trotuarele, prin introducerea de plantații, mobilier urban, pavaje, iluminat public, diferite dotări;
• se reamplasează stația de monitorizare a calității aerului;
• se desființează construcții cu caracter comercial.
Str. Fabricii
• se păstrează sensurile de circulație existente;
• se introduc piste pentru biciclete, pe ambele laturi;
• se reorganizează parcajele de pe latura de vest, prin dispunere paralel cu axul străzii;
• se lărgesc și reamenajează trotuarele, prin introducerea de plantații, mobilier urban, pavaje, iluminat public, diferite dotări.
Aleea Bibliotecii
• se păstrează sensurile de circulație existente, cu eliminarea unei benzi carosabile în direcția bibliotecă - sens giratoriu;
• se grupează benzile carosabile, în vederea îmbunătățirii accesului pietonal pe suprafața pieței;
• se elimină locurile de parcare de pe latura vest;
• se introduc piste pentru biciclete, în ambele sensuri de circulație;
• se introduc plantații de aliniament pe ambele laturi ale zonei carosabile;
• se propune realizarea unui parking subteran public cu o capacitate de cca. 280 locuri, cu acces și evacuare din sensul giratoriu;
• se reamenajează scuarul verde, cu suplimentarea arborilor, introducerea de mobilier urban, zone de recreere și joacă;
• se grupează cele trei puncte de acces în parkingul subteran într-un pavilion urban, care include o cafenea și pergole, oferind astfel umbră și adăpost la intemperii.
Strada Crinului
• se organizează circulația cu sens unic în direcția sud-nord pe străzile Crinului și Iazului (între Bd. 21 Decembrie – str. București, în tandem cu străzile Buftea și Gorunului, organizate în sens invers);
• se introduc piste pentru biciclete în ambele sensuri de circulație;
• se reorganizează parcajul la sol din apropierea intersecției cu Bulevardul 21 Decembrie 1989.
Strada Ciocîrliei
• se păstrează sensurile de circulație existente;
• se introduce o pistă pentru biciclete în direcția opusă circulației motorizate (vest-est);
• se introduc locuri de parcare paralel cu axul străzii.
Proiectul nu prevede exproprieri.
CITEȘTE ȘI:
