Național
Structuri ale DIICOT, în pericol să fie desființate, într-o țară care colcăie de droguri! Guvernul vrea să taie posturile vacante
Guvernul intenționează să desființeze posturile vacante. Dacă această măsură se aplică instituțiilor din sistemul judiciar, structurile județene ale DIICOT ar putea fi în pericol.
Structuri ale DIICOT, în pericol de desființare din cauza unei ordonanțe de urgență a Guvernului / Foto: Inquam Photos / Florin Cornel
Parchetul General a trimis vineri ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, o adresă prin care solicită ca intenţia Guvernului de a desfiinţa posturile vacante publice să nu se aplice instituţiilor din sistemul judiciar.
Această măsură va avea efecte „devastatoare” prin închiderea unităţilor din teritoriu, inclusiv structurile judeţene ale DIICOT.
„În contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoştinţa publicului următoarele. PICCJ atrage atenţia că unele dispoziţii ale proiectului de act normativ menţionat pot genera disfuncţionalităţi majore în activitatea Parchetelor”, transmite Parchetul General, într-un comunicat de presă.
Urmărirea penală, afectată
Parchetul arată că dacă ordonanţa de urgenţă s-ar aplica instituţiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esenţiale în organizarea internă a acestor instituţii: „Ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală. Orice intervenţie legislativă cu impact asupra activităţii Parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei Justiţiei, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetăţeanului de acces la Justiţie", se explică în comunicat.
CITEȘTE ȘI:
Cum au afectat sistemul judiciar modificările la legile justiției: "Nu mai ajung la instanțe dosare de corupție de la DNA!"
În opinia Ministerului Public, „anularea” posturilor vacante la Parchete ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultăţile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media naţională).
În prezent, la nivelul Parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3.040 posturi, reprezentând 29,70%.
„În situaţia adoptării măsurilor preconizate, vor fi Parchete care vor fi desfiinţate de facto sau vor funcţiona cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activităţii acestora cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de statul de drept. După cum bine se cunoaşte, există unităţi de Parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante (…) În perioada imediat următoare şi alte unităţi de Parchet vor fi în situaţia de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor Parchete, aplicarea dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă ar echivala cu desfiinţarea de facto a acestor unităţi, aspect care ar duce la încălcarea dispoziţiilor art.100 alin.1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanţă să funcţioneze o unitate de Parchet”, a menţionat Parchetul General.
CITEȘTE ȘI:
DIICOT trimite în judecată gruparea care vindea droguri elevilor pe contul „Iarba dulce” cu 11.000 de membri. Acționau și în Cluj
Totodată, sunt nenumărate unităţi de Parchet care funcţionează cu un singur procuror în schemă. Inclusiv Parchete de pe lângă Tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care au în competenţă investigarea unor infracţiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor şi infracţiuni de corupţie, funcţionează în acest moment cu un sigur procuror în schemă, iar perpetuarea acestei situaţii va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracţionale grave.
Consecințe grave privind combaterea criminalităţii organizate
De asemenea, la nivelul structurilor specializate, cu precădere DIICOT, la nivelul majorităţii judeţelor funcţionează birouri teritoriale. „Desfiinţarea structurilor de Parchet organizate ca birouri prevăzută de art.VII din proiectul de act normativ ar echivala cu defiinţarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele judeţe, cu consecinţe greu de estimat în ceea ce priveşte capacitatea de luptă împotriva criminalităţii organizate”, a atras atenţia PICCJ.
Aplicarea dispoziţiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul funcţii de conducere - funcţii de execuţie să nu depăşească 10% ar presupune reducerea funcţiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, în condiţiile în care acesta este structurat în 240 de Parchete şi două direcţii specializate, fiecare cu organizarea sa internă şi trebuind să aibă minim un procuror cu funcţie de conducere pentru a putea funcţiona.
În atare condiţii, reducerea ponderii funcţiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanţelor şi corelativ a Ministerului Public. Conform comunicatului, spre exemplu, un număr de 105 dintr-un total de 176 de unităţi de Parchete de pe lângă judecătorii sunt catalogate drept unităţi mici sau foarte mici, cu o schemă de trei până la cinci procurori.
Situația drogurilor în România, alarmantă
DIICOT a fost înființată în scopul destructurării grupurilor infracționale organizate, frontaliere și transfrontaliere și a combaterii terorismului. Cei de la DIICOT, pe lângă faptul că se ocupă cu situația drogurilor în România, intervin și în cazuri de prostituție și trafic de persoane, infracțiuni care sunt foarte întâlnite la noi în țară. Din acest motiv, orice decizie care ar afecta modul de funcționare al structurilor DIICOT poate să ducă la scenarii îngrozitoare și tragice, în special că există un deficit și în prezent.
CITEȘTE ȘI:
Clujul, „capitala drogurilor”. Horia Nasra: „Dacă sunt mai importante artificiile decât o campanie de prevenție, avem o problemă”
Raportul DIICOT pe 2022 arată o situația alarmantă la nivel național în ceea ce privește drogurile - cifrele indică o creştere cu 19,03% a numărului cauzelor de soluționat, față de anul anterior, cu 23,67% a numărului cauzelor nou înregistrate și o creştere cu 26,28% în ceea ce privește cauzele soluționate, față de anul anterior.
În ceea ce privește criminalitatea organizată, cifrele arată o scădere cu 3,07% a cauzelor de soluționat în 2022 față de anul anterior, scădere cu 1,67% a cauzelor nou intrate și o scădere cu 3,59% a cauzelor soluționate.
Din numărul cauzelor de soluționat ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de droguri (59,23 % - 789 cauze din 1.332 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracţiunile de criminalitate informatică (13,36% - 178 cauze din 1.332 cauze), cauzele având ca obiect infracțiunea de pornografie infantilă (10,96%-110 cauze din 1.332 cauze), cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane şi proxenetism (7,51% - 100 cauze din 1.332 cauze), cauzele având ca obiect infracţiunile economice (2,63%-35 cauze din 1.332 cauze), cauze având ca obiect infracţiunile de spălare de bani (2,55%-34 cauze din 1.332 cauze).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
