Opinii

OPINII: Paradoxuri ale noului Cod Rutier. Prima observație (Ioan Măgeruşan)

Circulaţia pe drumurile publice este reglementată, în acest moment, de două acte normative cu principii neconcordante!

Un prim paradox al Noului cod rutier are în vedere inadvertenţele dintre cele două acte  normative de bază care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

La această dată circulaţia este reglementată de două acte normative cu principii neconcordante: primul este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr. 195/2002 cu modificările ulterioare, ultimele modificări fiind aduse prin Legea nr. 203 din 9.11.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 760 din 12.11 2012, şi care au intrat în vigoare la data de 19.01.2013; cel de al doilea act normativ este Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 56/2007, de aprobare a Regulamentului de aplicare a respectivei ordonanţe de urgenţă.

Prin Legea nr. 203/2012 se transpune Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 20.12.2006. În conformitate cu art. V din Legea nr. 203/2012, „în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul va adopta hotărârea de modificare şi completare a Hotărârii Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare, corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege”. Termenul de 90 de zile a expirat pe data de 11.02.2013 dar hotărârea de guvern de aplicare a respectivului regulament, nu a fost publicată nici până la această dată.

În atare situaţie, Legea nr. 203/2012 a introdus ca obligativitate pentru participanţii la circulaţia pe drumurile anumite reguli, care în mod paradoxal, încă nu îşi găsesc corespondentul în Regulamentul de aplicare al acesteia, regulament care, la rândul său, are menirea de a detalia, explicita şi sancţiona încălcarea respectivelor reguli, deşi de la data scadentă şi până în prezent au mai trecut multe  zile.  Practic după data de 11.02.2013 Regulamentul aprobat prin Hotărârea  Guvernului nr. 1.391/2006 a intrat în desuetudine şi ar fi trebuit să fie şi abrogat pentru că nu mai are o putere reală de lege, însă, în mod paradoxal, el mai este menţinut în vigoare prin nepublicarea noului regulament.

Art.108 alin (2) al Constituţiei României referitor la hotărârile de guvern prevede: „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”. Se pune întrebarea: cum a organizat guvernul aplicare prevederilor respectivei legii şi cum poate să tragă la răspundere pe cei care încalcă, nişte norme desuete sau inexistente? Oare nu guvernul şi reprezentanţii săi ar fi trebuit să fie primii care să aplice şi să respecte această lege? Este imoral să tragi pe cineva la răspundere pentru încălcarea unor norme atâta timp cât tu însu-ţi eşti primul care le încalci. Poliţia rutieră nu dispune de instrumentul cel mai important cu care să aplice legea şi să tragă la răspundere doar pe acei care o încalcă cu adevărat. Bine, ar putea spune unii, depăşirea termenului pentru emiterea hotărârii respective, nefiind supus sancţiunii ar fi doar o normă de recomandare.  Nu ştiu dacă ar putea fi şi aşa, numai că acest termen a fost stabilit în lege la propunerea guvernului şi a celor care au iniţiat prevederile legii din acest domeniu şi este încălcat tocmai de către aceştia, care nu pot face dovada că au capacitatea de a respecta propriile principii sau termene de implementare a lor.

Este deosebit de grav faptul că la această dată, pe drumurile publice, se produc evenimente rutiere cu consecinţe deosebit de grave pentru care sunt traşi la răspundere numai şi numai participanţii la trafic. Domnilor guvernanţi şi onorată poliţie rutieră, un proverb românesc spune:„unde-i lege nu-i  tocmeală”. Deci, vă rugăm să fiţi primi care să dovediţi că legea e lege şi ea este respectă, în primul rând, de autorii ei, şi să emiteţi urgent, norme de circulaţie clare, precise şi concrete; logice, respectabile şi de durată, pentru că în felul acesta, se va diminua numărul evenimentelor rutiere nedorite şi viaţa va avea  mai puţin de suferit. Nu înăsprirea pedepselor, în plasa cărora cad, de regulă, cei mai puţin vinovaţi, ci claritatea regulilor de circulaţie, aplicare acestora funcţie de condiţiile concrete de drum şi trafic, precum şi umanizarea relaţiei dintre organele de control şi participanţii la trafic, care să se bazeze pe o conduită preventivă şi pe o disciplină rutieră, liber consimţită, şi nu doar pe constatare şi sancţionare a încălcării respectivelor reguli. Acestea ar putea fi soluţiile cele mai eficiente. Oricare dintre reguli, cu cât sunt mai restrictive, pedepsele mai mari şi organele de constatare mai dure în aplicarea lor, cu atât mai mare este şi tentaţia de a fi ocolite sau încălcate.

Ioan Măgeruşan

NOTĂ: Prin publicarea acestui articol, redacția „Monitorul de Cluj” nu își asumă în mod automat punctele de vedere exprimate de autorul acestuia.