Opinii
României îi „filează” o lampă
Un „bilanț” penal al șefilor județeni, efectuat la sfârșitul anului trecut, arăta că nu mai puțin de 21 de foști sau actuali președinți de Consilii Județene au probleme cu legea, dintr-un total în funcție de 41.
Șase dintre ei (între timp 7) erau arestați preventiv sau se aflau în arest la domiciliu, în dosare de corupție. De adăugat că acuzațiile cele mai frecvente sunt de abuz în serviciu, luare de mită și trafic de influență și că majoritatea dintre aceste dosare erau instrumentate de procurorii anticorupție. Privite pe o hartă, aceste date arată că mai mult de jumătate din țară, numai la acest nivel, este victima (aproape) dovedită juridic a acestui flagel. Nu lipsesc, cum s-ar putea crede, nici marile și bogatele județe (Constanța, Timiș, Prahova, Cluj, Brașov, Argeș etc.), nici cele sărace (Vrancea, Mehedinți, Teleorman, Călărași). Cu toate că datele sunt zdrobitoare și par semnificative, o dilemă stă încă în picioare: sunt prea multe cazuri (ca urmare a excesului de zel al procurorilor anticorupție) sau sunt prea puține (față de fenomenul real al corupției în România). Eu cred că fiecare dintre cetățenii acestei țări e dator să caute și să obțină un răspuns justificat la această întrebare. Pentru că de aceea trăiește într-o democrație și de aceea are drept de vot. Să nu uităm că toți acești „infractori” au fost aleși, au primit votul conjudețenilor lor, deși multe din faptele lor erau cunoscute din presă, iar unele, ajunse chiar în justiție.
Am ales, nu întâmplător, acest exemplu, din multele care se pot căuta în societatea românească. Președinții de consilii județene, un fel de „dumnezei” ai județelor, sunt aleși de locuitorii județului și anume, după legea electorală în vigoare, mai ușor decât oricare alții. Fiind votat într-un singur tur, cu o majoritate simplă (cel mai bine clasat dintre toți candidații), președeintele se alege mai ușor decât primarul sau decât președintele țării și te întrebi de ce. Sistemul electoral este parcă anume conceput să facă loc „cui trebuie”, respectiv, reprezentanților partidelor mari, bine reprezentate în teritoriu și care pot obține, fără mare efort, un scor de minimum 20-25%, suficient cât să depășească o concurență mai săracă și mai slabă. Și iată că, ne arată statistica, fără un control serios la vot, se aleg, în cea mai mare funcție din județ, niște „ciurucuri”, niște hoți, o gloată de penali (încă neprinși) înainte de a-și prelua funcția. În al doilea rând (sau poate în primul rând), președinții de consiliu județean sunt germenii sau chiar protagoniștii speciei numite „baroni locali”, unul dintre fenomenele cele mai dăunătoare din România de azi. Ei pun mâna pe resurse (bani, investiții, finanțări europene, media), au tupeul de a le distribui discreționar și își creează adevărate canale de putere a căror influență merge până la centru și în justiție. Pentru faptele de care sunt acuzați și condamnați (ne aducem aminte, abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență) nu-ți trebuie nici mare dibăcie, nici inteligență, sunt suficiente nesimțirea, lăcomia și credință că nu ți se poate întâmpla nimic, că vei fi protejat, că faci „ceea ce trebuie”. De altfel, „calitățile” baronilor sunt bine cunoscute și nu merită insistat.
Am adus în discuție acest fenomen și pentru că se discută, din nou, despre o nouă lege electorală și despre modul cum vor fi aleși „președinții” județeni. E timpul ca vechile modele să nu mai fie acceptate (nici alegerea președintelui CJ de către consilierii județeni – cum se propune, nici alegerea dintr-un singur tur – cum este acum), căci s-au dovedit păguboase și au permis dezvoltarea acestui fenomen otrăvitor. Partidele însăși trebuie să se trezească și să accepte că nu le mai este folositor și că sistemul trebuie schimbat. Pe de altă parte, s-a probat prin votul ultimelor prezidențiale, că totul e posibil, că nu mai poți miza pe inerția sau pe absența votanților, pe mici „furăciuni”, că o creștere a prezenței la urne poate răsturna, în orice moment, balanța și poate strica socotelile.
Nu va trece mult și vor fi alegeri pentru președintele CJ și în județul Cluj, unul în care „șefii” la acest nivel au trecut prin arest pentru fapte de corupție. Pe de altă parte, Clujul s-a dovedit a fi printre cele mai „revoluționare” la ultimele alegeri. Dincolo de orice parti-pris-uri, nimeni nu garantează că acest lucru nu s-ar putea repeta, cu un rezultat poate la fel de imprevizibil.
Până acum, votantului român i-a cam „filat o lampă”, votând greșit. De curând, iată, „filează lampa” aleșilor.
Viorel Nistor este lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism. Viorel Nistor are peste 20 de ani de experienţă în presă şi predă jurnalismul de 10 ani. A scris la revista NU, Ziua, Ziarul de Cluj şi Clujeanul.
