Opinii

Congresul UDMR: unde dai și unde crapă

Weekend-ul ce a trecut, capitala politicii românești s-a mutat, în modul cel mai propriu, la Cluj. Ce să facă și politicienii după „îmbuibătura” de Paști, să nu pară că și-au lungit prea mult vacanța și, totodată, să aibă și scop curativ, de „detoxifiere”?

S-au dus cu toții la Congresul UDMR, plasat „strategic” în săptămâna luminată (românească),  tocmai în ajunul simbolic al Duminicii Tomii. Așadar, au sosit la Cluj, „în păr”, reprezentanții tuturor partidelor importante, și la cel mai înalt nivel, pentru cuvenitele „ploconeli și temenele” făcute unui partid lăsat prea mult timp (să fi trecut câteva luni bune) pe dinafara politicii mari și a guvernării. Mă rog, acest lucru nu mai este o surpriză, îl luăm ca atare și ca pe o „teoremă” a politicii românești ce nu mai are nevoie de demonstrație. În aceste condiții, am trecut fără sughițuri peste „maghiara regățenească” a lui Victor Ponta, peste momentul de „învrăjire în masă” al Alinei Gorghiu și peste dovezile de „militărească afecțiune” ale lui Vasile Blaga. N-am putut trece nicicum însă peste elucubrațiile acestui nou „geniu” al PR-ului politic, acest „Hopa-Mitică” al formulărilor memorabile ce ține să fie cu tot dinadinsul Călin Popescu Tăriceanu. Cineva trebuie să-i zică fostului premier că a dormit atunci trebuia să vorbească și când avea ce să spună și că s-a trezit vorbind (ca prostu) acum când ar trebui să tacă și când nu mai are nimic de spus. De la mic la mare, cu protocol, toți au căutat un loc unde să „pupe”, Tăriceanu a aplicatîn locul cel mai rușinos.

La modul cel mai serios, sunt multe lucruri importante ce se spun și se întâmplă la un congres al UDMR-ului, partidul cu nume de asociație (sau invers) foarte familiar și la curent cu rosturile și trend-urile politicii interne, europene și internaționale. Și mai bine ar fi dacă și tot mai multă lume ar pricepe, dincolo de barierele lingvistice, aceste lucruri. Ca de obicei, din acest caleidoscop de fapte și semne, presa face știri, încercând, în cel mai bun caz, să prindă esențialul sau, în cel mai rău caz, să găsească „șopârle” și pricini de scandal. Din acest punct de vedere, acest congres cred că a fost mai calm și mai lipsit de „evenimente” ca altădată. Pe de altă parte, ce „scandaluri” etnice și politică minoritară pregnantă poți să faci într-o țară cu un președinte dat de o minoritate și ales așa cum a fost ales?! Liderii UDMR au înțeles acest lucru mai bine decât orice altcineva și încearcă din răsputeri și din mers să se adapteze și să rezoneze cu această nouă stare de lucruri. Pentru aceasta și-au luat răgazul necesar, s-au retras de la guvernare și încearcă să se poziționeze corect, iar acest congres consider că a fost semnalul dat în această privință.  Forul suprem al celei mai importante minorități din România n-a produs surprize la nivelul alegerilor, hotărârilor, documentelor și declarațiilor. Ca de obicei, în politica profesionistă, esența e decantată discret, împachetată frumos și transpusă la nivel de „atitudine”, așa cum s-a exprimat cu suficientă limpezime vechiul și noul președinte al UDMR Kelemen Hunor. El a pus acest congres sub semnul (motto-ul) „reconfigurării” modului de a face politică. Oricât de insensibil sau de patriot a-i fi, trebuie să iei aminte la o astfel de exprimare a unui lider UDMR (cunoscuți fiind pentru eficiență), chiar dacă nu-i foarte precisă. De fapt, prin formula „reconfigurare” e posibil să ne găsim în fața unei traduceri incomplete/infidele, nelămurită nici de precizarea lui Kelemen Hunor care a mai spus că „reconfigurarea pentru noi înseamnă schimbarea de atitudine”. De fapt, ce schimbare a modului de a face politică dorește UDMR și de ce? Motivele sunt foarte clare și amintesc doar câteva: alegerile din noiembrie 2014, pe care unii le înțeleg mai bine decât alții, adevărurile fără de tăgadă ale DNAconfirmate de justișie, activarea societății civile cu suportul rețelelor sociale. La aceste motive generale, se vor fi adăugând altele specifice. Dar ce înseamnă noua politică în optica UDMR? „Noi trebuie să fim conştienţi că dacă nu putem face schimbările necesare şi schimbările aşteptate atunci putem fi perdanţi în această perioadă. Nu UDMR, ci clasa politică în general”, a mai spus Hunor la Congres. O concluzie generalizantă și, aparent, mai valabilă pentru majoritate decât pentru minoritarii din România. „Oamenii aşteaptă multă sinceritate, trebuie să fim mult mai aproape de oameni, cu mai multă empatie”, a adăugat el.

Această cred că este prima și cea mai importantă concluzie după congresul de la Cluj al UDMR. Cea de-a doua ține de politica de autonomie a maghiarilor despre care s-a spus că societatea românească nu acceptă momentan această modalitate. Scurt și cuprinzător. „Trebuie să convingem societatea românească de faptul că nu vrem să privăm pe nimeni de nimic și nu avem intenția de a face rău cuiva. Această sarcină nu poate fi îndeplinită fără sprijinul membrilor majorității”, a conchis Kelemen Hunor. Eu am înțeles două lucruri: întâi că (și) electoratul maghiar s-a săturat de un anume tip de politician și doică UDMR va intra din nou, și, poate, curând, la guvernare.

Viorel Nistor este lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB, Departamentul Jurnalism. Viorel Nistor are peste 20 de ani de experienţă în presă şi predă jurnalismul de 10 ani. A scris la revista NU, Ziua, Ziarul de Cluj şi Clujeanul.