Politică
Care sunt resursele de dezvoltare ale unei comunități rurale. Cazul Tureni
De câte ori ajunge într-o țară europeană în interes profesional, primărița din Tureni își chestionează interlocutorul-omolog cu privire la activitățile care îi consumă cea mai mare parte a timpului alocat colectivității.
Elena-Daniela Mănăilă, primarul comunei Tureni, spune că banii europeni reprezintă principala resursă pentru dezvoltarea comunităților locale
Iar răspunsurile sunt, în general, legate de activitățile de „mentenanță” a localităților, mici reparații și îmbunătățiri edilitare: reparații de drumuri sau trotuare, mici intervenții de modernizare sau împrospătare. Un altul, de pildă, consideră că cea mai solicitantă activitate este pregătirea Fiestei anuale.
Cu alte cuvinte, nimic foarte solicitant, nimic spectaculos. Occidentalii trăiesc într-un peisaj urban definitivat în cea mai mare parte, o lume așezată și tihnită.
România, în schimb, e o țară care se dezvoltă. Și se mișcă în două bucăți: prima, zona urbană, este dinamică, cu resurse și disponibilitate spre schimbare, care accelerează spre modernitate; cea de a doua, rurală, cu populație îmbătrânită, cu resurse puține, atât financiare cât și umane, încearcă să țină pasul cu prima, însă disproporția este evidentă.
„Sunt două Românii diferite”, spune Elena-Daniela Mănăilă, „însă în amândouă trăiesc oameni. Oamenii de la țară își plătesc taxele și impozitele ca cei de la oraș, însă fără a putea beneficia de aceleași condiții de viață”.
Care sunt resursele pentru modernizare
Primărița din Tureni trebuie să gestioneze condițiile de trai comunitar a unei populații de vreo 2.300 de persoane, locuitori ai comunei înregistrați legal, cărora li se adaugă, potrivit estimărilor funcționarilor din primăria locală, alții vreo cinci sute fără acte. Comuna este formată din cinci localități: Tureni, Comeșești, Ceanu Mic, Mărtinești și Micești.
„Veniturile din taxele și impozitele locale, deși înregistrăm un grad bun de colectare, sunt mici și nu ne ajung decât pentru cheltuielile curente pentru câteva obiective”, spune Elena Mănăilă, precizând că, pentru dezvoltarea locală, a apelat la fondurile europene.
„Am reușit să reparăm și să modernizăm toate drumurile din comună cu bani obținuți din proiecte europene”, spune Mănăilă. Aceste fonduri au fost folosite pentru modernizarea drumurilor care unesc localitățile comunei. În plus, a mai fost depus un proiect care urmează să fie finanțat prin programul național de investiții „Anghel Saligny”, în valoare de 10 milioane de lei pentru reabilitarea altor tronsoane de drum din comună.
Apa și canalizare, finanțată prin bani europeni
În ceea ce privește introducerea apei curente în gospodării și realizarea rețelei de canalizare, comuna Tureni a demarat acest proces în 2008, odată cu proiectarea rețelei, iar în 2019 peste 200 de familii au fost racordate la rețea. „Fiecare metru de țeavă de apă curentă este dublat de unul de canalizare”, spune Daniela Mănăilă.
În acest moment, comuna este cuprinsă în planul de lucrări desfășurate de Compania de Apă Arieș în cadrul contractului: CL-8 – „Extindere și reabilitare sisteme de alimentare cu apă și sisteme de canalizare menajeră în comunele Aiton, Ploscoș și Tureni”.
Un alt proiect, de data aceasta urmând să fie finanțat prin PNRR, este gândit pentru satul Micești.
În acest moment, eforturile Primăriei Tureni sunt îndreptate spre realizarea capelei din Ceanu Mic. Prevăzută inițial să se realizeze cu o investiție de 80.000 de euro, proiectul aflat în desfășurare a prins sarabanda scumpirilor din ultimele luni, astfel încât primăria locală va trebui să asigure, peste prevederile inițiale, aproximativ 40% din costurile de realizare.
O altă capelă va fi realizată în satul Mărtinești, de data aceasta cu finanțare asigurată de Compania Națională de Investiții.
Primăria se modernizează
Primăria comunei Tureni funcționează – parțial – într-o clădire edificată în anul 1860. Cu timpul, structura de rezistență a acesteia a fost afectată de deprecierea materialelor de construcție din care a fost realizată, astfel încât, în ultimii ani, corpul de clădire a devenit inutilizabilă. „Am început demersurile pentru refacerea acestuia, am sesizat problema guvernului și am primit undă verde pentru demolarea și refacerea corpului de clădire deteriorat de trecerea timpului”, transmite primarul comunei, Elena-Daniela Mănăilă.
