Politică
Prima filială PNL din țară care votează ieşirea UDMR de la guvernare. „Liderii românilor știau că Ardealul nu e numai românesc, ci și unguresc”
O primă filială PNL votează ieşirea UDMR de la guvermare. Este vorba despre PNL Galaţi care a votat o rezoluţie în acest sens.
Liderii UDMR Cluj cu ocazia zilei de 15 martie. Csoma Botond, deputat UDMR, primul din stânga. Sursă foto Facebook Horváth László
Este o primă filială care dă un astfel de vot. Cei de la PNL Galați au votat o rezoluție prin care cer ieșirea UDMR de la guvernare.
În ultima săptămână, mai multe voci din Partidul Național Liberal cereau acest lucru, mai ales după discursul liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, la ședința solemnă organizată în Parlament cu ocazia zilei de 1 Decembrie.
A fost atunci o declarație care i-a revoltat pe cei din Partidul Național Liberal, însă spun liberalii că nu este singurul motiv de revoltă.
Președintele celor de la PNL Galați susţine faptul că cei de la UDMR nu au transmis niciun mesaj cu ocazia zilei de 1 Decembrie și, de asemenea, sancționează și reacția pe care nu au avut-o mai degrabă după declarațiile făcute de premierul maghiar Viktor Orban pe teritoriul țării noastre acum câteva luni.
Cei de la PNL Galați spun că UDMR nu mai poate reprezenta interesele statului român la un astfel de nivel la un asemenea nivel, adică la guvernare și de aceea trebuie refăcută formula coaliției de guvernare.
„UDMR nu guverneză pentru România”, spus liderul filialei PNL Galaţi, George Stângă, sâmbătă, la Antena 3 CNN.
Rămâne de văzut care va fi reacția celorlalți lideri din Partidul Național Liberal și dacă vor exista discuții în coaliția de guvernare și dacă se va lua în calcul acest lucru în interiorul coaliției în perioada care urmează.
Csoma Botond, deputat UDMR, a spus în discursul din timpul ședinţei solemne a Parlamentului consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie, că „liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc”.
Acest lucru a înfuriat-o pe Diana Șoșoacă, senatoarea vociferând până la finalul discursului. Marcel Ciolacu s-a văzut nevoit să intervină de două ori pentru a îndemna la calm și chiar a amenințat că închide ședința „pentru o singură persoană”. În ciuda vociferărilor, deputatul UDMR a reușit să-și ducă la bun sfârșit discursul:
„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeași parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist, reducționist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent și care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de dușman, afectând grav relațiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunități ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare și interpretare proprie, a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare și să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunități, de către o parte a societății.
Liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc. Și acest lucru s-a reflectat și în textul declarației de la Alba Iulia.
În istoria continentului european putem identifica multe cazuri, când unele proiecte naționale au fost în competiție cu altele. Înțeleg semnificația aparte pe care o are ziua de 1 Decembrie în conștiința colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect național bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viața unei națiuni. Pentru maghiarii ardeleni însă, acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranță. În secolul XXI, triumful istoric ar trebui să cedeze locul cooperării, într-un spirit integrator. În acest sens, propunem ca în cazul în care vom avea o nouă constituție în acest stat, minoritățile naționale să fie definite ca factor constituant al acestui stat.
Celor care ne suspectează – ca și doamna senator (Diana Șoșoacă – n.red.) - mereu, cu un scop ascuns și planuri secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înșală amarnic, iar supozițiile nefondate, și aceste vociferări, îngreunează gândirea comună, planificarea și posibilitatea identificării unor soluții corecte. Credem că viitorul nostru este comun în această țară, noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri, nu dorim să plecăm din această țară, și suntem parteneri în conceptualizarea și implementarea acelor proiecte de țară care îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor acestui stat, indiferent de etnie, și ne determină pe noi toți să nu pornim pe calea emigrației. Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună”.
CITEȘTE ȘI:
