Politică
România poate pierde până la 1,4 miliarde de euro dacă nu face reforma pensiilor speciale
România ar putea pierde până la 1,4 miliarde de euro, dacă nu implementează o reformă a aşa-numitelor pensii speciale, pentru a beneficia de fondurile PNRR.
România poate pierde peste 1 miliard de euro dacă nu face reforma pensiilor speciale/Foto: pixabay.com
Reforma pensiilor speciale din România reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a prezentat, joi seară, calcule care arată că România poate pierde peste 1 miliard de euro în cazul în care nu face reforma pensiilor speciale.
„Reforma pensiilor speciale, ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spun dvs., cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute.
Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma – în cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat.
Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50 aproximativ cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro”, a afirmat Marcel Boloş joi seară, la tvrinfo.
Ministrul susţine că decizii luate în România au atras atenţia Comisiei asupra unor politici duse de politicienii de la Bucureşti cu privire la pensii.
CITEȘTE ȘI:
Creștere alarmantă a deficitului de judecători la Curtea de Apel Cluj. „Cea mai gravă criză de resurse umane din justiție din ultimii 20 de ani”
„Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale”, mai spune Marcel Boloş.
În ceea ce priveşte riscul de depopulare a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, Boloş a dezvăluit că oficialii europeni „au spus că aceste riscuri sunt ale statului membru” şi trebuie ca România să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale, pensii şi salariile bugetarilor, oficialii europeni atrăgând atenţia că dacă România nu face acum această „reformă este chestiune de timp” până când va ajunge „în stare de dificultate”.
România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din Produsul Intern Brut, potrivit directorului direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu.
Comisia Europeană a cerut României ca reforma pensiilor speciale să vizeze toate categoriile de pensii de serviciu, inclusiv cele militare, dacă Guvernul vrea fondurile UE, prevăzute prin PNRR.
Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 - plus 36 faţă de noiembrie 2022, cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
