Politică
România, datoare vândută sub guvernarea PNL-PSD: datoria publică a crescut la peste 50% din PIB
Datoria publică - sumele cu care statul s-a împrumutat pentru acoperirea deficitului bugetar - a ajuns la 700 mld. lei, depășind pragul de 50% din PIB. Investițiile străine directe au scăzut, iar următoarea plată din PNRR stă sub semnul întrebării.
România, datoare vândută sub guvernarea PNL-PSD. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Datoria publică a României a ajuns după primele două luni din acest an la valoarea de 707 miliarde de lei, sau 50,1% din PIB, arată datele comunicate luni de Ministerul Finanțelor, citat de Curs de Guvernare.
În primele două luni ale anului, Ministerul Finanțelor s-a grăbit să se împrumute cât mai mult, anticipând creșterea dobânzilor în următoarea perioadă. Astfel, în lunile ianuarie și februarie, datoria publică a crescut cu 40 de miliarde de lei (8 miliarde euro), un sfert din necesarul de finanțare a statului pentru întregul an fiind de aproximativ 160 de miliarde lei (32 miliarde de euro).
La finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei ( circa 35% din PIB de atunci). Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat. În februarie, din totalul datoriei, cea în lei era de 323 miliarde lei, iar cea în valută echivalentul a 384 miliarde lei.
Statul cheltuiește tot mai mult pe dobânzi
Guvernul a cheltuit pentru plata dobânzilor în primele două luni ale anului cu 60% mai mult decât perioada similară a anului trecut. Refinațarea vechiilor datorii și efectuarea celor noi se realizează mai dificil în acest an, pe fondul creșterilor de dobânzi efectuate de băncile centrale în efortul de a diminua presiunile inflaționiste, dar și a principalului datoriei.
Serviciul datoriei externe și interne începe să apese tot mai tare pe buget. Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă acoperirea deficitulului bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Aceasta, în condiţiile în care costul de finanţare oricum a crescut ca urmare a creşterii dobânzilor.
Guvernul mizează pe investiții; fără măsuri de austeritate
Guvernul mizează pe creșterea PIB în primul trimestru I, ce va fi publicat de INS, pentru scăderea gradului de îndatorare publică sub 50%. În legea responsabilității fiscal-bugetare se prevede că în cazul în care datoria publică depășește pragul de 50%, Guvernul trebuie să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii gradului de îndatorare raportat la PIB, inclusiv măsuri privind înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public.
Autoritățile au transmis însă, când s-a depășit prima dată pragul de 50% din PIB pentru gradul de îndatorare, că nu doresc să impună măsuri de austeritate precum înghețarea salariilor și că preferă o revenire economică prin investiții și dezvoltare. Gradul de îndatorare va fi recalculat după creșterea PIB-ului și va fi situat sub pragul de 50% din PIB.
„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 50,1% din PIB, la sfârşitul lunii februarie 2023. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare PIB-ul realizat în anul 2022 comunicat de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2023, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează să fie revizuit şi se va republica”, a precizat Ministerul Finanţelor, care estimează pentru finalul anului 2023, un nivel de îndatorare de 46,8% din PIB.
Datoria României a urcat rapid după 2018, mai mult decât dublându-se în patru ani, de la 330 miliarde lei (34,5% din PIB) la 666,6 miliarde lei în 2022 (47,5% din PIB), în linie cu creșterea deficitului bugetar.
În primele două luni ale acestui an, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,614 miliarde euro, cu 17,15% mai mic faţă de cel de 3,155 miliarde euro din perioada similară a anului trecut. Detalii AICI.
Probleme privind următoarea plată din PNRR
Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a ajuns, luni, la Bruxelles, pentru negocieri cu oficialii Comisiei Europene pe tema reformării sistemului de pensii din România, în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a precizat că întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va avea loc marţi. Momentan, plata numărul II este incertă, întrucât jaloanele aferente, din domeniu energiei, sunt încă un subiect de dezbatere cu Comisia Europeană.
„Avem întâlnirea cu Comisia Europeană pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, atât pentru cererea de plată numărul II, cât şi pentru cererea de plată numărul III, în special pentru componenta de lege privind pensiile speciale şi de lege privind guvernanţa corporaţiilor de stat. (…) Deci, de la ora 16:00 vom şti mult mai multe. Aşa cum am precizat de fiecare dată, pentru cererea de plată numărul II, într-adevăr, avem această problemă cu cele două jaloane care ţin de domeniul energiei, pentru care noi am făcut dovada că jalonul este îndeplinit, însă, din punct de vedere procedural, constatările autorităţii de audit sunt încă în subiect de dezbatere cu Comisia Europeană şi vom vedea ce informaţii suplimentare vom avea”, a spus Marcel Boloş, la Digi24.
Investiţiile străine directe au scăzut
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au scăzut la 2,587 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, comparativ cu 2,887 miliarde de euro în perioada ianuarie - martie 2022, potrivit datelor Băncii Naţionale a României publicate luni, citate de Agerpres.
Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,945 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane de euro.
Conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele trei luni din 2023, cu 10,3%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 1.809 de unităţi. Cele 1.809 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 6,89 milioane de dolari, cu 31,2% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-martie 2022, de 10,02 milioane de dolari.
La finele lunii martie 2023, în România existau 246.024 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,149 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.065 (capital subscris de 4,046 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,649 miliarde de dolari, în 5.915 de firme.
România, lcoul 12 în Uniunea Europeană, din perspectiva PIB
Cu un PIB de 286,4 miliarde de euro, la prețuri curente, România s-a clasat anul trecut pe locul 12 la nivel european din perspectiva dimensiunii economiei locale în raport cu economia UE, aflându-se totodată în top cinci state din perspectiva creșterii acestei ponderi în perioada 2019-2022, reiese din calculele Curs de Guvernare pe baza datelor Eurostat.
România s-a clasat astfel în fața multor state din regiune, singurele care au devansat-o fiind Polonia și Austria. La nivel european, economiile a zece state reprezintă sub 1% din PIB-ul UE. Alte 12 state au PIB-uri cuprinse între 1% și 5% din PIB-ul UE și doar cinci țări au ponderi de peste 5%.
Cele mai mari trei economii din UE, respectiv Germania, Franța și Italia, generau cumulat, în 2022, 53,3% din PIB-ul UE, cu 1,7 puncte procentuale mai puțin decât înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
