Politică
Aderarea la spațiul Schengen - România mai ratează un tren?
Ratarea obiectului privind aderarea României la spațiul Schengen este o nedreptate, atrag atenția unii europarlamentari și specialiști.
Consiliul JAI nu a pus pe ordinea de zi aderarea României la Schengen Sursa foto Consiul Europei
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) nu a avut pe ordinea de zi subiectul privind aderarea țării noastre la Schengen.
Acest fapt a stârnit o serie de reacții în rândul politicienilor români și al specialiștilor, deși unele voci spun că nu e totul pierdut.
Ce spun specialiștii
Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Stdii Europene din cadrul UBB Cluj consideră că presiunile asupra Austriei au fost enorme și sunt în continuare, în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen. El a explicat contextul acestui eșec.
„Austria se poziționează în continuare împotriva extinderii Spațiului Schengen sub orice formă. Calendarul electoral ii obligă pe guvernanții austrieci sa fie intransigenți în această privință pentru a nu fi total marginalizați de extrema dreaptă la următoarele alegeri din 2024. Șansele ca României să îi fie aprobată cererea de aderare la Schengen sunt deci mici, cu excepția cazului în care, în mod spectaculos, partidul domnului Nehammer nu decide să efectueze o întoarcere cu 180 grade către centru și să redevină creștin- democrat, asa cum fusese începând cu anii 1960 până în anii 1990.
Totul depinde deci de politica internă austriacă. Istoria va fi însă neiertătoare cu ÖVP, care oricum nu va putea face față retoricii extremei drepte și va pierde teren, devenind probabil al treilea sau chiar al patrulea partid austriac în urma următoarelor alegeri.
Presiunile asupra Austriei au fost enorme și sunt în continuare. Însă dacă cedează acum, Nehammer crede că va fi tras la răspundere de electorat. Are nevoie de o nouă strategie europeană anti-migrație ca să pună ceva pe masă pentru a justifica un eventual acord pentru ca România și Bulgaria să între în Schengen. Or, UE nu poate să devină fortăreață și să elimine posibilitatea de a accepta migranți în măsura în care populația este extrem de îmbătrânită și europenii nu acceptă locuri de muncă mai slab plătite”, a spus Sergiu Mișcoiu.
Austria, „șantaj mizerabil”
Europarlamentarul clujean Daniel Buda (PNL) spune că Austria face un șantaj mizerabil în ceea ce privește aderarea țării noastre la spațiul Schengen, în ciuda faptului că noi ne-am făcut „lecțiile”.
„Din păcate, intrarea României în spațiul Schengen nu se află pe ordinea de zi (n.red nu s-a aflat) întrucât nu s-au întrunit toate exigențele din punct de vedere al voturilor. Se pare că problema în momentul de față este legată de Bulgaria, dat fiind faptul că Olanda a fost țara care s-a opus intrării Bulgariei în spațiul Schengen vizavi de acele probleme care erau în Bulgaria. Din nefericire, nici Austria nu este într-o sittuație în care să fi fost de acord cu intrarea României în Schengen, mai departe, punând sub semnul întrebării funcționarea întregului spațiu Schengen, și nicidecum o chestiune care ține de România. Putem spune că Austria face un șantaj mizerabil față de ceea ce înseamnă intrarea României în spațiul Schegen, deoarece România a îndeplinit toate condițiile posibile și imposibile pentru a garanta securitatea și stabilitatea din acest punct de vedere, al pazei care se impune pentru frontierele la nivelul UE”, a spus Daniel Buda.
Europarlamentarul clujean crede că ar trebui, totuși, să rămânem obiectivi pe mai departe, pentru că mai sunt câteva mecanisme de rezervă care ar putea să schimbe datele, fără însă a lansa în spațiul public informații pentru a nu crea din nou așteptări mai departe, în rândul opiniei publice legate de acest subiect.
„Pot să vă asigur însă că toate resorturile interne ale statului plecând de la prședintele României până la decidenții politici la nivel guvernamental s-au implicat activ în ce înseamnă modificarea poziției Austriei vizavi de această chestiune și ceea ce am reușit și am demonstrat este că nu România este responsabilă de ceea ce se întâmplă în spațiul Schengen, în ceea ce privește problema migranților. Cel puțin din acest punct de vedere pașii pe care i-am făcut erau necesari în această direcție și am reușit să convingem Austria că nu România este de vină urmare acestei situații cu migrația, la nivel european. Și evident că în acest context Austria face un șantaj nu doar la nivelul României, ci până la urmă la nivelul întregii Uniuni Europene”, a completat Daniel Buda, pentru monitorulcj.ro.
Autoritățile române, criticate dur
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a explicat care crede că sunt motivele acestui eșec.
„Din păcate, constat cu profund regret faptul că ratăm și de această dată intrarea în spațiul Schengen, faptul că acest subiect figura inițial pe ordinea de zi, el nu se mai regăsește... și este de neînțeles de ce decidenții noștri, guvernul, nu explică motivul pentru care nu intrăm în Schengen în acest an, în condițiile în care atât președintele Iohannis cât și toți ceilalți decidenți ne-au promis că în 2023 vom intra în mod sigur. Este ultimul Consiliu JAI din acest an, și faptul că nu ne aflăm pe ordinea de zi e un eșec al actualei puteri”, a spus Eugen Tomac.
„Un abuz și o violare a tratatelor”
Pe de altă parte, europarlamentarul Cristian Terhes spune că amânarea din nou, în 2023, a accederii cu drepturi depline a României la spațiul Schengen este un abuz și o violare a tratatelor, dar, în același timp, și o dovadă că România nu va fi tratată ca partener egal până când nu își folosește toata forța pentru a-și apăra interesele internaționale.
„Spun cu ‘drepturi depline’ pentru că în privința obligațiilor România deja se comportă ca și cum ar fi în Schengen. România apără, și apără foarte bine, granița externă a UE de pe teritoriul ei, care implică costuri imense. În privința abuzului, Tratatul de aderare al Româniai și Bulgariei la UE prevede la art. 4 alin. (2) ca atunci când aceste țări indeplinesc condițiile tehnice de aderare la Schengen, Consiliul decide unanim asupra acestui aspect, împreună cu țara candidat. Cu alte cuvinte, votul din Consiliu în privința aderării României la Schengen nu este unul politic (partea aceasta politică s-a negociat când am aderat la UE, de aceea aspectul Schengen e și prevăzut în Tratatul de aderare), ci doar tehnic, de constatare a îndeplinirii condițiilor de aderare, condiții ce sunt îndeplinite din 2011. (...) După cum s-a văzut în 2022, această procedură de vot prevăzută de Tratatul de aderare la UE a României și Bulgariei nu a fost respectată. Astfel, nu au fost două decizii de vot, separat pentru fiecare țară, ci doar una pentru ambele țări, la care cele două țări nu au votat.
Încălcarea acestei proceduri lovește de nulitate refuzul nejustificat și abuziv al Consiliului, prin veto-ul Austriei, de a bloca accederea României în Schengen. În fața acestui abuz perpetuat de peste 10 ani Statul Român nu mai poate sta pasiv, ci trebuie să-și apere drepturile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Există în acest moment câteva procese împotriva acelui vot abuziv, însă acțiunile sunt făcute fie de persoane fizice fie de ONG-uri, nu de către Statul Român. Nu în ultimul rând, România trebuie să-și exercite dreptul de veto pe toate subiectele europene unde e necesar consens unanim până când nu e primită în Schengen. Dacă un pilon al UE e ‘statul de drept’, atunci să fie de drept, nu de nedrept. Iar ce i se face României din 2011 este profund nedrept, iar România trebuia să răspundă cu putere”, a spus europarlamentarul.
Trei variante
La rândul său, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că există trei variante posibile pentru obţinerea unei decizii favorabile aderării României la Schengen până la finalul anului
„Varianta 1, pe care personal o propun şi am susţinut-o în discuţiile mele de la Viena şi cu oficialii europeni, presupune o aprobare tacită a intrării României în spaţiul Schengen printr-un vot în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre UE şi validarea sa în orice Consiliu UE care ar avea loc până la finalul anului. Această formă ar evita ca tema să fie intens discutată, iar guvernul de dreapta din Austria să aibă ocazia de a politiza din nou subiectul”,a spus Negrescu în postarea sa pe Facebook.
O a 2-a variantă, pe care Victor Negrescu o consideră mult prea riscantă pentru că presupune o politizare a subiectului, implică o discuţie şi un vot fie în Consiliul de Afaceri Externe din 11 decembrie, fie în Consiliul European.
A 3-a variantă, evaluată de instituţiile europene - potrivit eurodeputatului PSD- ar presupune organizarea unui Consiliu UE extraordinar “care să aibă pe ordinea de zi inclusiv acest subiect”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
