Politică
Prognoze, tendințe și perspective pentru anul 2024. Valentin Naumescu: „Nicicând în istoria recentă nu a mai existat un an atât de încărcat cu mize cruciale”.
Anul 2024 aduce lupte politice ce vor determina direcția în care Occidentul se îndreaptă, dar și noi evoluții pentru războaiele din Ucraina și din Fâșia Gaza, arată o analiză publicată la începutul anului de un think tank din Cluj.
Prognoze, tendințe și perspective pentru anul 2024. Foto: depositphotos.com
Anul acesta se anunță a fi unul „încărcat cu mize cruciale”, arată Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, într-o prognoză politică publicată la începutul lui 2024. Evenimentele din următoarele 12 luni au potențialul de a transforma lumea în care trăim, arată profesorul UBB:
„Nicicând în istoria recentă nu a mai existat un an atât de încărcat cu mize cruciale cum va fi 2024. Se vor cumula și combina în următoarele 12 luni evoluțiile unor războaie, alegeri și tendințe politico-ideologice care au potențialul de a transforma lumea în care trăim. Peste toate acestea, vin o serie de întrebări esențiale, cărora societățile, statele și organizațiile internaționale vor încerca să le dea răspunsul în acest an politic uriaș sau în anii care urmează, pe fondul unei crize tot mai adânci a ordinii mondiale și a ascensiunii curentului revizionist antioccidental.
Într-o analiză publicată în cadrul think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), prof. dr. Valentin Naumescu identifică principalele mize, ipoteze, scenarii și tendințe ale politicii internaționale în 2024.
Războiul din Ucraina
Obiectivele Ucrainei și a Rusiei în confruntarea armată din țara vecină se vor redefini, astfel că Ucraina va urmări să își întărească relațiile cu UE, SUA și NATO, în timp ce Rusia va căuta să păstreze teritoriile anexate prin așa-zisele referendumuri din septembrie 2022.
„Se vor redefini obiectivele victoriei Ucrainei, de la «eliberarea completă a teritoriilor ocupate» de armata rusă invadatoare la rezistența în fața agresiunii ruse, oprirea înaintării trupelor de ocupație și «construirea unei țări europene democratice și dezvoltate, cu garanții de securitate și perspective de integrare în lumea occidentală, independentă de Rusia» (chiar dacă mai mică teritorial decât Ucraina post-sovietică din 1991), o țară aflată în relații de colaborare strânsă cu UE, SUA și NATO.
Și Rusia își va redefini obiectivele victoriei, de la ocuparea și anihilarea completă a Ucrainei («denazificarea, demilitarizarea, dezoccidentalizarea»), cu schimbarea regimului pro-occidental de la Kiev și a direcției strategice a țării, dinspre Vest spre «lumea rusă» (obiectivul inițial al invaziei, pe 24 februarie 2022), la obiectivul mult mai modest de păstrare a teritoriilor anexate prin așa-zisele «referendumuri» din septembrie 2022 (Lugansk, Donețk, Zaporojie, Herson), respectiv 2014 (Crimeea), reprezentând în total circa 20% din teritoriul Ucrainei”, arată profesorul de relații internaționale.
Pe 24 februarie 2024 se vor împlini doi ani de la invazia Ucrainei, iar această dată simbolică ar putea aduce o proclamare unilaterală a victoriei de către Vladimir Putin, care va fi însă negată de Ucraina și de Occident, este de părere Valentin Naumescu.
Războiul din Fâșia Gaza
Anul va aduce noi evoluții și în Fâșia Gaza. Valentin Naumescu este de părere că, anul acesta, forțele israeliene vor elimina importanți lideri Hamas și vor începe negocieri pentru o nouă formulă de guvernare în Gaza, fără membri ai organizației teroriste.
„Forțele israeliene (IDF) vor prelua până în primăvară controlul total în Fâșia Gaza și vor elimina o serie de lideri importanți ai Hamas, oriunde s-ar afla aceștia. Vor începe negocierile internaționale pentru construirea unei formule de guvernare post-Hamas, care să-i implice și pe palestinieni, în principiu excluzându-i pe cei care au fost membri ai organizației teroriste. Fatah va trebui cooptată în proces. Discuțiile vor fi extrem de dificile, din cauza lipsei de încredere reciprocă a părților și a radicalizării din ultimele trei luni, și vor continua și în 2025. Situația va deveni tensionată și în Cisiordania, în primele luni ale anului, precum și la frontiera nordică cu Liban, din cauza tirurilor de rachete ale Hezbollah (…)”, susține prof. dr. Valentin Naumescu.
Patru runde de alegeri, în 2024, în România
În România, 2024 aduce toate cele patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare. Profesorul UBB prefațează anul electoral 2024, arătând că se așteaptă la o prezență modestă a electoratului la urne și la rezultate slabe pentru partidele „mainstream”, cauzate în principal de calitatea slabă a partidelor și politicienilor. El se așteaptă la o creștere a popularității în rândul patidelor anti-sistem și populiste.
„Anul electoral 2024 din România va aduce o dezamăgire pentru partidele principale (mainstream), cele aflate de cel puțin două legislaturi în Parlament (PSD, PNL, UDMR, USR), atât prin rezultatele modeste, sub propriile așteptări, cât și prin prezența mică la vot a electoratului pe care contează fiecare dintre acestea. Cauza semi-eșecului previzibil nu o reprezintă schimbarea opțiunii strategice pro-Vest dominante a populației, ci calitatea slabă a partidelor și politicienilor care au fost la putere în ultimii ani, mediocritatea candidaților, inconsecvența și încălcarea aproape ridicolă a propriilor principii și promisiuni. De crescut, vor crește din nefericire doar partidele anti-sistem, care beneficiază de pe urma grobianismului (atractiv la români), populismului deșănțat, aberațiilor de pe rețelele sociale și scăderii nivelului educațional și cultural al societății, respectiv de pe urma absenteismului sau autoanulării votului celor dezamăgiți.
Cel mai rău vor arăta alegerile europene din 9 iunie și alegerile parlamentare de la sfârșitul toamnei. Totuși, naționaliștii, eurofobii și rusofilii (AUR și SOS), deși se vor prezenta ca «oamenii noi», nu vor reuși să formeze o masă critică pentru schimbarea direcției strategice a României. Opțiunea anti-occidentală din România nu depășește 30-35% din totalul populației. Orientarea politică postelectorală de la București va rămâne pro-UE, pro-SUA și pro-NATO, asigurată printr-o coaliție chinuită și instabilă de 3 partide, formată cel mai probabil din PSD, PNL și unul dintre UDMR sau USR, depinzând de procentajele obținute de cele 4 formațiuni la alegerile parlamentare. Pe fondul lipsei de soluții politice credibile, va deveni evidentă nevoia unui nou proiect politic în România, în zona orientării centriste, moderate și pro-occidentale. Chestiunea lipsei de credibilitate a partidelor și elitelor politice va deveni tema centrală a oricărei reforme a sistemului politic și administrativ”, mai arată președintele ICDE.
Alegeri pe glob: Rusia, Ucraina, SUA, Marea Britanie
Pe plan extern, în 2024 vor avea loc alegeri în țările considerate actori globali importanți: în Rusia, Vladimir Putin și-a anunțat deja candidatura pentru al cincilea mandat de președinte și este așteptat să câștige alegerile; în SUA, se prefigurează o repetiție a luptei Biden-Trump din 2020, iar în Marea Britanie, Partidul Conservator va „deconta” efectele post-Brexit asupra economiei.
„Mașinăria de stat care orchestrează simulacrul alegerilor prezidențiale din Rusia, din 17 martie, îi va asigura lui Vladimir Putin un succes de cel puțin 75%, gândit ca o confirmare plebiscitară masivă a „suportului poporului rus” pentru obiectivele Kremlinului în războiul din Ucraina.
Președintele Zelenski nu va dori organizarea alegerilor din Ucraina iar acestea vor fi amânate, invocându-se oficial limitările legislației pe timp de război și dificultățile majore de a organiza un proces electoral corespunzător, deși probabil că actualul președinte ar fi putut (încă) să le câștige fără probleme în martie 2024. (…)
Alegerile pentru Parlamentul European, din 6-9 iunie, vor aduce creșterea semnificativă a partidelor de dreapta anti-imigrație. Tema anti-migrație va deveni dominantă în politica europeană în 2024 și în anii viitori, inclusiv în alegerile naționale care vor avea loc, de exemplu în Austria și Belgia. Și alte state membre ale UE (Olanda, Germania, Franța, Italia, Suedia), pe lângă cele deja cunoscute ca ostile migrației din zone non-UE (Ungaria, Slovacia), își vor schimba abordările politice și sociale generoase din domeniul migrației, în favoarea unor abordări mai conservatoare și mai restrictive. (…)
Alegerile prezidențiale și legislative din SUA, pe 5 noiembrie, vor fi câștigate cu cea mai mare probabilitate de republicani, atât la nivel prezidențial cât și al Congresului. În pofida unor rezultate macro-economice foarte bune în ultimii ani, rata de aprobare a președintelui Biden, de 40%, este sub nivelul celor ale ultimilor doi președinți ai SUA după primii trei ani ai primului mandat (Obama, care a fost reales, și chiar Trump, care a pierdut), iar condiția fizică a actualului președinte naște îndoieli privind capacitatea sa de a face față unui nou mandat. Greu de crezut că susținerea pentru Joe Biden mai poate crește în 2024. (…) Dacă nu este blocat de justiție, Donald Trump va avea șanse reale să revină la Casa Albă. (…)
Alegerile generale din Marea Britanie vor conduce cel mai probabil la un guvern format de laburiști, care au în prezent un avans mare față de conservatori, greu de recuperat până la vară sau toamnă, când vor fi convocate alegerile. Nu este sigur dacă Partidul Laburist va obține majoritatea absolută sau va avea nevoie de o coaliție cu Liberal-democrații sau Verzii. Scăderea puterii de cumpărare a britanicilor, pe fondul scumpirilor la energie, servicii și bunuri, și scăderea nivelului de viață post-Brexit vor fi „decontate” electoral de Partidul Conservator”, conchide prof. dr. Valentin Naumescu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
