Politică
Înainte de alegeri, partidele mizează pe publicitatea pe rețelele de socializare. Dezinformarea, tactică de promovare politică.
Între 2019 și 2023, partidele din România au cheltuit aproape 100 de milioane de lei pentru promovarea temelor politice, electorale și sociale prin reclame pe rețele de socializare. Peste jumătate din sumă a fost cheltuită de PSD, PNL și USR.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Sursa foto Inquam Foto/Octav Ganea
Mai mult, subvențiile plătite partidelor prin Autoritatea Electorală Permanentă în anul 2024 vor fi majorate cu 50% față de anul 2023.
Expert Forum (EFOR) a lansat două rapoarte de analiză, care ilustrează cum s-au cheltuit banii pentru publicitate politică și electorală între 2019 și 2023, prin Facebook și Google, precum și care au fost temele principale vehiculate de partidele politice și politicieni în ultimul an.
Publicitate online VS. publicitate TV&Radio
Promovarea partidelor nu se face doar prin paginile evidente ale partidelor, ci și prin intermediul unor publicații sau bloguri, care promovează excesiv anumite partide. Analiza identifică mai multe astfel de pagini care susțin AUR, dar și alte partide precum PSD, PNL sau USR/Plus.
Astfel, potrivit raportului citat, în decurs de patru ani (2019-2023), partidele politice au cheltuit aproape 100 de milioane de lei pentru reclame Facebook/Instagram (80 milioane lei) și Google/Youtube (18 milioane lei) pe diverse teme politico-sociale sau electorale.
Rețeaua social Facebook a fost folosită intens de principalele partide din România.
În 2023, partidele au cheltuit pentru primele 11 luni 110 milioane de lei pentru presă și propagandă din subvenții, însă în librăria de reclame a Facebook nu se regăsesc mai mult de 9 milioane. De asemenea, din 2021 s-au cheltuit pe propagandă din subvenții mai mult de 273 de milioane de lei, ceea ce depășește cu mult publicitatea online. „Acest fapt ne arată că mare parte din banii de promovare nu merg în campanii de promovare pe platformele sociale media, ci ajung la siteuri, TV și radio”, potrivit analizei citate.
USR a investit cel mai mult în comunicare online, urmat de PSD și PNL. Cu toate acestea, ca număr de reclame pe Facebook, cel mai activ a fost PNL, cu peste 70 de mii de reclame, la distanță semnificativă de PSD și USR. În același timp, campaniile cu peste 10 milioane de vizualizări la Google sunt concentrate în jurul alegerilor și sunt relativ puține.
„Partidele au avut strategii diferite de promovare ca metode vizuale și indicatori de targeting. Pe Google s-au folosit mai mult imagini (55%) și video (40%). Atât în cazul Facebook, cât și la Google, cea mai mare parte a banilor s-au concentrat pe București, dar și pe câteva județe cu municipii importante precum Cluj, Brașov, Iași sau Timiș.
Pe Facebook, cheltuielile paginilor principale ale partidelor reprezintă 20-30% din totalul cheltuielilor. La majoritatea partidelor parlamentare s-a investit mult și în paginile liderilor sau foștilor lideri, însă în cazul PNL această tendință nu este la fel de vizibilă. Nu s-au investit bani în pagina SOS România sau a Dianei Șoșoacă, iar AUR a dat relativ puțin bani”, arată Expert Forum în raportul citat.
CITEȘTE ȘI:
Partidele „au pompat” bani în presă și propagandă, în an pre-electoral. Subvențiile din bani publici, cheltuite netransparent.
Printre cei mai activi promotori de reclame politice pe Facebook se numără și o serie de publicații. Unele dintre acestea nu au conținut propriu, ci doar promovează articole din alte publicații, ceea ce arată că ar putea fi de fapt campanii plătite pentru promovarea sau discreditarea unor partide.
„În campaniile electorale sau în referendumuri, unele dintre aceste pagini ar putea avea impact, însă ele nu sunt considerate terți, care susțin un competitor, ceea ce reduce eficiența controlului și transparența generală a campaniei. De altfel, transparența beneficiarului real a unei campanii plătite rămâne problematică în unele cazuri”, potrivit EFOR.
În urma analizei acestor date, Expert Forum semnalează că publicitatea online reprezintă o parte infimă din publicitatea politică.
Popularitatea politicienilor în mediul online
Topul popularității paginilor oficiale de partid nu corespunde cu topul popularității lor în sondaje, mai exact USR au 1.3 milioane de interacțiuni în 2023 și AUR cu 1.2 milioane de interacțiuni, față de partidele tradiționale PSD cu 368 136 și PNL 339 530.
În topul politicienilor online îl regăsim pe George Simion, atât pe Facebook cu 1.3 milioane de următori, cât și pe TikTok cu 399 000 urmăritori și 5.7 milioane de like-uri ale conținutului.
În top 10 pagini politice intră din partea PSD Marcel Ciolacu și Gabriela Firea.
În timp ce conținutul Gabrielei Firea este aproape exclusiv de tip personal, familist, în urma demiterii sale, Marcel Ciolacu își asumă în 2023 poziții clare. Majoritatea postărilor populare sunt despre măsuri pentru electoral considerate esențiale de partid, precum interzicerea făinii care conține insecte, bunăstarea IMM-urilor și înăsprirea legilor pentru consumul de alcool la volan.
Când discursul radical devine „mainstream”
La nivel național, normalizarea discursului radical, deseori anti-UE și anti-american, se observă în retorica unor politicieni aflaţi în topul atenției. Aceștia provin atât din partide tradiționale cât și din noile formaţiuni botezate generic de extremă dreapta. „Acest discurs de tip distructiv, de identificare a vinovaților fictivi pentru probleme de multe ori inventate la rândul lor, a fost adoptat în spaţiul românesc din instinct populist, dorinţă de vizibilitate și pentru a intra în pre-campanie electorală”, arată realizatorii studiului.
Astfel, scandalul cerealelor din Ucraina ori scandalul Bîstroe au fost preluate lacom de unii politicieni pentru a-și crește vizibilitatea, fără remușcări legate de impactul asupra percepției românilor și tensiunilor sociale create.
CITEȘTE ȘI:
Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024
„Normalizarea dezinformării drept tactică de promovare politică online a ieșit din sfera expertizei partidelor extremist și a intrat în mainstream”, avertizează EFOR.
Top narațiuni din sfera dezinformării s-au concentrat în jurul discursului radical deseori anti-UE și anti-american. În topul popularității conținutului de acest tip figurează Luis Lazarus TV, George Simion, Claudiu Târziu, Cristian Terheș, Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă.
În schimb, la nivel local și regional, din monitorizarea anului 2023, autorii analizei au observat relevanța politicienilor locali și a primarilor în modelarea opiniei publice, aici discursul fiind unul centrat pe realizările locale, dar cu o tentă de promovare naturală a partidului de proveniență.
„Obsesia relevanței la nivel național a transformat politicienii din fruntea partidelor majore în agenți ai dezinformării care răspândesc adevăruri trunchiate și le viralizează din dorința de a nu pierde valul populist creat de partide precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și alţi actori politici de acelaşi fel”, avertizează Expert Forum.
Românii sufocați de reclame, „tratați” cu publicitate medicamentoasă
Românii au fost sufocați de reclame în 2023. Iar pentru a contrabalansa reclamele politice și cele alimentare, pe final de an românii au fost tratați cu reclame la medicamente ce au curs cu nemiluita pe TV.
Conform analizei mediaTRUST efectuate pentru luna decembrie 2023, medicamentele au dominat piața investițiilor în publicitate, alături de suplimentele alimentare și retailerii generaliști.
Astfel, medicamentele eliberate fără prescripție medicală au dominat piața, cu o expunere publicitară estimată la 120,506,975 euro și 99.500 de spoturi. Suplimentele alimentare au înregistrat, de asemenea, o promovare intensă, cu un total estimat de 86,423,437 euro în publicitate.
De asemenea, potrivit sursei citate, în industria divertismentului, cheltuielile cu publicitatea au fost de peste 37,7 milioane euro, cu Betano, Superbet și Casa Pariurilor în frunte. Televiziunea a fost mediul preferat de difuzare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
