Politică
Propaganda „suveranistă”, conspiraționistă și pro-Moscovită, la cote tot mai înalte. Pe ce drum o ia gândirea românilor?
Cine și de ce se joacă cu idei periculoase și ce efect au asupra alegătorilor mai puțin educați și informați?
Cine și de ce se joacă cu idei periculoase și ce efect au asupra alegătorilor mai puțin educați și informați? Foto: pexels.com
În an electoral, politicienii recurg la fel de fel de strategii și metode pentru a încerca să convingă și să se facă remarcați. Unele din acestea – mai toxice - „prind” mai ales în rândul alegătorilor mai puțin informați sau informați greșit.
Spre exemplu, zilele trecute un fost deputat AUR, (Ioan Lasca) acum independent, a acuzat o unitate de învățământ din Oradea că ar urma să implementeze un sistem de identificare facială pe care l-a asemănat cu cel din închisorile de maximă siguranță.
Nu doar politicienii „vânează” imagine și creează panică în rândul populației. La capitolul idei și teorii cel puțin năstrușnice pot fi incluse și aparițiile binecunoscutului actor și regizor Dan Puric, care, de data asta atrage atenția în calitate de invitat la Filarmonica din Pitești la un eveniment cultural. Dan Puric este renumit pentru declarațiile sale controversate, antieuropene și pro-Putin.
O altă temă care încinge spiritele și „otrăvește” mințile se referă la o teorie pseudoștiințifică, promovată într-un manual școlar de clasa a patra, potrivit căreia în Munții Bucegi s-ar afla anumite forte magnetice, neexplicate însă științific și pe înțelesul tuturor Subiectul este, în ultima vreme, „resuscitat”, pentru că, se pare, nu a dispărut din manual.
Sergiu Mișcoiu, prof. univ. la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, avertizează că pe parcursul acestui an, vom asista, din păcate, la tot mai multe astfel de dezbateri care vor deteriora discursul politic. Teoriile conspiraționiste au din păcate, tot mai mulți adepți, explică el, pentru monitorulcj.ro. „În condițiile înăspririi luptei electorale, pentru anul care a început, vom asista cu siguranță, la o multiplicare a teoriilor conspiraționiste, care au, din păcate, un public tot mai larg, dar și în condițiile în care în învățământul românesc sunt tot mai multe exemple prin care se cultivă în locul științei superstițiile, cunoașterea extrem de precară a unor fenomene de la cele meteorologice până la cele sociale și politice. Există, deci în aceste condiții, un teren destul de larg, de propice, pentru proliferarea acestui tip de teorii conspiraționiste și vom vedea tot mai mulți indivizi, unii mai interesați, cu o agenda politică destul de clară, alții doar cu dorința de a se face remarcați, teribiliști și alte soiuri de cetățeni, care vor ieși în spațiul public, prin manifestări, unele poate chiar violente, sau cât se poate de exhibiționiste. Deci va fi un an bogat (n.red – din punct de vedere al unor astfel de teorii conspiraționiste), din păcate, iar acest lucru va strica dezbaterea publică, în mare măsură”, a spus Sergiu Mișcoiu.
Alegătorii, tot mai puțin educați
În opinia sa, astfel de teorii prind la public pentru că cetățenii sunt din ce în ce mai puțin instruiți, educați din mai multe puncte de vedere. „Aceste idei și teorii lansate de unii în spațiul public prind pentru că cetățenii din România sunt din ce în ce mai puțin educați din punct de vedere științific, spre exemplu, în învățământul primar și gimnazial avem tot mai puține ore de știință, avem practic absența cvasigeneralizată a unor cursuri de cultură civică și avem o încurajare a diletantismului și a opiniei, adică fiecare trebuie să își dea cu părerea despre ceea ce se întâmplă. Aceste lucruri vin pe un fond de frustrare, în general oamenii care cred că ar trebui să fie recunoscuți social mult mai bine decât sunt recunoscuți azi, se plâng în spațiul public și transformă teoriile conspiraționiste în arme pentru a se răzbuna pe un sistem care nu i-a apreciat la valoarea pe care și-o autoarogă”, a spus Mișcoiu.
Nu în ultimul rând, mai subliniază el, „trolii Kremlinului au susținut de la bun început aceste teorii și manifestații de opoziție față de statele occidentale, față de stabilitatea socială, culturală a statelor occidentale și acest lucru a creat un cocktail toxic în care atititudinile revanșarde împotriva ordinii sociale rationale moștenite de la iluminism din lumea occidentală se combină cu veleități și dorințe de a veni în spațiul social, și indivizii combină cumva aceste surse, dar le sunt evident, împinse de la spate de factori foarte interesați care au o agenda proprie și care sunt pe statele de plată ale Kremlinului”.
„Un război cu arme, dar și al dezinformării”
La rândul său, deputatul PNL de Cluj Sorin Moldovan atrage atenția asupra faptului că astfel de atitudini și idei absurde vor fi lansate tot mai des în spațiul public. „Astfel de teorii, conspiraționiste, există în toate țările democratice din lume, trăim într-o eră a fake-news în care fiecare lansează diferite informații, subiecte în spațiul public, prin intermediul rețelelor de socializare, cum am văzut, de exemplu, cazul unui deputat din Oradea care face scandal pe tema legitimării faciale la o unitate de învățământ. Or, acest sistem e folosit de alte state de mult timp, în diferite domenii. Oricum, toți ne vom îndrepta către această tehnologe care este una care ajută. Tehnologia poate fi folosită și pentru a ajuta, spre exemplu, în acest caz, să recunoști, într-o școală, persoanele care fac parte dintr-un colectiv pentru a putea intra în școală”, a precizat Sorin Moldovan.
În opinia sa, astfel de teorii care „intoxică”prind acolo unde nu există suficientă informare.
„(…) Fiecare are dreptul să spună ce vrea, unii politicieni capitalizează astfel de momente și încearcă să strângă puncte electorale și imagine, profitând de necunoașterea oamenilor sau de reticența unor cetățeni la noile tehnologii. Dar asta nu înseamnă că dacă explicăm oamenilor exact ce înseamnă acea recunoaștere facială, nu va putea învăța. Cred că astfel de chestiuni sunt pur și simplu transformate de unii pentru a câștiga puncte electorale, fiind și an electoral și fiind și politicieni, iar alții probabil din neștiință. Dar repet, asta nu înseamnă că trebuie să credem orice vedem pe rețelele de socializare, pentru că trăim într-o eră a fake-news. Cred că trebuie să ne informăm din mai multe surse și nu să crezi o sursă și atât. Iar asta mai ales pentru că e și an electoral și este și un război la graniță, care nu este un război doar cu arme ci și un război al fake-news-urilor, de destabilizare”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
