Politică
După mai bine de douăzeci de ani de antreprenoriat, Viorel Băltărețu a intrat în politică să schimbe regulile jocului
După mai bine de douăzeci de ani de antreprenoriat, a intrat în politică să schimbe regulile jocului. Scrie proiecte de legi pentru susținerea mediului privat, mai puțină birocrație și simplificarea interacțiunilor cu statul.
După mai bine de douăzeci de ani de antreprenoriat, Viorel Băltărețu a intrat în politică să schimbe regulile jocului
După mai bine de douăzeci de ani de antreprenoriat, a intrat în politică să schimbe regulile jocului. Scrie proiecte de legi pentru susținerea mediului privat, mai puțină birocrație și simplificarea interacțiunilor cu statul. Pune presiune pentru accelerarea proiectelor mari de infrastructură din nordul Transilvaniei. Acum, are un plan pe 20 de ani pentru Cluj.
Timp de peste două decenii, Viorel Băltărețu a condus Trend Furniture, companie clujeană care oferă soluții complete de amenajări interioare și mobilier pentru sectoarele HoReCa și sănătate. Azi, compania oferă cea mai variată gamă de produse profesionale de mobilare de tip Green Products, Recycled & Sustenability din România.
Născut la București, Băltărețu s-a mutat la Cluj în timpul facultății, pentru a fi alături de viitoarea soție, pe atunci studentă la Medicină. Fost campion mondial la speologie, a înființat prima lui firmă, de lucrări de alpinism utilitar, încă din timpul facultății.
CITEȘTE ȘI:
„În 20 de ani, Clujul se poate compara de la egal la egal cu Praga, Viena sau Budapesta” - Viorel Băltărețu, candidat la Primăria Cluj-Napoca.
„De ce am intrat în politică, după o viață în antreprenoriat? Din două motive. În primul rând, tocmai pentru că știu dificultățile pe care le au antreprenorii, știu birocrația sufocantă, prezența obligatorie la ghișeu cu ștampila, impredictibilitatea fiscală. Apoi, pentru că politica, așa cum o văd eu, e o rezolvare continuă de probleme. Deci, foarte asemănătoare cu antreprenoriatul. Atât ingineria, cât și experiența de antreprenor mi-au format o mentalitate de tipul «care e soluția?» și «cum o aplicăm, rapid și eficient?»
Așa că am trecut de cealaltă parte a baricadei, pentru că de unul singur nu poți crea schimbarea de proporții pe care o văd necesară în atitudinea Statului față de antreprenori. Așa am gândit, de exemplu, în 2022, proiectul de lege pentru compensarea concediilor medicale cu taxele plătite în baza Declarației 112. Statul întârzie cu anii plata acestor sume, iar companiile sunt dezechilibrate, locurile de muncă sunt puse în pericol”, a declarat Viorel Băltărețu.
Deputatul susține că economia României poate crește sănătos doar dacă statul susține real dezvoltarea mediului privat. Pentru asta, trebuie început cu reducerea birocrației. Ca să le facă viața mai simplă celor care vor să înceapă o afacere, Băltărețu a depus recent un proiect de lege pentru simplificarea procedurii prin care se acordă autorizațiile de funcționare. Apoi, mai susține el, trebuie încurajate, printr-o fiscalitate favorabilă, investițiile în companii. Inițiativa lui, propusă alături de alți colegi parlamentari, elimină pragul maxim de investiții în start-up-uri.
„Urmărim să creștem atractivitatea acestor investiții pentru ca, apoi, dezvoltarea afacerilor să creeze un mediu antreprenorial dinamic, competitivitate în piețe internaționale, locuri de muncă, dezvoltare pe orizontală”, a mai spus deputatul clujean.
CITEȘTE ȘI:
Viorel Băltărețu: „Îmi doresc un Cluj pentru toți clujenii”
Introducerea centrelor de inovare digitală în categoria incubatoarelor de afaceri, un alt proiect de lege din portofoliul lui Băltărețu, votat în Camera Deputaților, ajută companiile să devină mai competitive, folosind tehnologii digitale. „Urmărim și aici obiectivul mai amplu: mai multe locuri de muncă motivante, care să-i țină pe profesioniștii români în țară, mai puțin outsourcing și mai multă inovație made in Romania. Exportăm tehnologie, dar “creierele” rămân în țară.”
Cât despre cea mai recentă “misiune posibilă, dar dificilă”, candidatura la Primăria Cluj-Napoca, Băltărețu spune cu convingere că municipiul are nevoie de o transformare structurală, de anvergură.
„Clujul are magnetismul lui, îl cunosc și eu, mi-am crescut aici familia și afacerea. Dar Clujul e încă departe de ce ar putea să fie. Până acum, a crescut ca un stejar plantat într-un cub de beton cu latura de 1 metru. E înghesuit și clujenii plătesc un preț disproporționat de mare ca să se înghesuie în cub. Trebuie regândit, reconstruit pentru următorii 50 de ani. Centuri ocolitoare care să-i permită o creștere sănătoasă, atât imobiliară, cât și în ce privește industriile. Școli și grădinițe în cartierele noi, pline de familii tinere. Aer curat, urbanism cu respectarea legii și locuințe mai accesibile pentru toți.
Foarte important: ca să se dezvolte sănătos, Clujul are nevoie să își crească amprenta antreprenorială. Nu e suficient să-i meargă bine doar IT-ului. Trebuie să creștem și alte industrii: platforme de testare în industria automotive, producție industrială cu tehnologii de ultimă oră (roboți, AI), tehnologii cuantice, producție cinematografică, industria medicală. Noi parcuri industriale, atragerea de noi investiții de mari dimensiuni, un Centru Expozițional, toate sunt în planul meu pentru Cluj-Napoca pentru următorii 20 de ani.”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
