Politică
Alegeri locale. Nivel scăzut al procentului de candidate înscrise pentru alegerile din 9 iunie.
Procentul de candidate înscrise pentru alegerile locale din 9 iunie rămâne la un nivel scăzut, de doar 24%.
Alegeri locale. Doar 24% dintre candidații înscriși pentru alegerile din 9 iunie sunt femei/Foto: depositphotos.com
Procentul de candidate la alegerile locale rămâne unul scăzut, potrivit Expert Forum (EFOR), care a publicat miercuri o analiză a datelor legate de candidaţii la locale.
De altfel, în cazul alegerilor europarlamentare doar 32% din candidaţii propuşi de partide sunt femei.
Procent redus al candidatelor înscrise pentru alegerile locale din 9 iunie
Potrivit Expert Forum, procentul de candidate rămâne relativ scăzut, 24% dintre candidaţi, chiar dacă în creştere cu aproape două procente faţă de anul 2020, dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei. Ca şi în cazul anului 2020, cea mai mică proporţie de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii şi în Bucureşti, cam o treime. La nivel de funcţii judeţene s-au înregistrat 27% femei.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri europarlamentare. 15 formaţiuni politice şi alianţe, plus 7 candidaţi independenţi s-au înscris la Biroul Electoral. Vezi LISTELE.
Pe tipuri de funcţii, cele mai puţine candidate sunt la poziţia de primar şi preşedinte al consiliului judeţean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) şi la consilii judeţene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidaţi sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidaţi.
La partidele care se află în top 10 ca număr de candidaturi depuse, cele mai multe femei proporţional cu numărul total de candidaţi ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), Pro România (30%), PUSL şi Forţa Dreptei, cu câte 28%. PSD are 22% femei candidaţi, iar PNL 21%. La AUR candidatele reprezintă 26%, iar la USR şi PMP câte 27%. La REPER 33% dintre candidaţi sunt femei, iar la UDMR acestea reprezintă 25%.
Aproape 17% dintre candidaţii independenţi sunt femei.
Numărul de candidaturi, mai mic de aproape 20% față de 2020
Pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidaţi, din partea unui număr de 131 de competitori (partide şi alianţe), respectiv 107 partide, respectiv candidaţi independenţi. Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% faţă de 2020, când au fost 256.038 candidaturi şi de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi. „De menţionat este că nu vorbim de persoane unice, ci de candidaturi depuse, întrucât o persoană poate candida pentru mai multe poziţii”, relevă raportul EFOR.
Cei mai mulţi candidaţi pe listele unei alianţe sunt din partea Alianţei Dreapta Unită (10.784). În schimb, datele arată că PSD şi PNL au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidaţi au fost înscrişi sub Alianţa electorală PSD+PNL, în 7 judeţe şi Municipiul Bucureşti, unde s-au depus 215 candidaturi, arată documentul EFOR.
Cei mai mulţi candidaţi au fost propuşi de PSD - 52.048, PNL - 51.373, AUR - 33.729, USR - 13.328 şi PMP - 10.014. UDMR are 8.147 candidaţi.
Pentru alegerile din 9 iunie au fost depuse 1.118 candidaturi independente.
Un procent de 88% dintre candidaturi au fost înregistrate la consiliul local - 184.496, iar pentru poziţia de primar au fost acceptate 11.386 de candidaturi (5%) din total. Un număr de 10.729 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru consiliul judeţean, iar 275 pentru preşedinte al CJ. Pentru funcţia de primar general sunt în competiţie 9 candidaţi.
În total s-au înscris 1.118 candidaţi independenţi, cea mai mare parte la primării şi consilii locale. Dintre aceştia, cei mai mulţi se regăsesc în judeţele Mureş, Suceava, Harghita, Timiş sau Argeş. Cei mai puţini independenţi s-au înregistrat în Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi, Tulcea şi Galaţi. În general, cei mai puţini s-au înscris în partea de sud şi sud-est.
Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa, unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2. Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini contracandidaţi sunt la Dâmboviţa, adică patru.
„Considerăm că datele ar putea fi publicate într-un timp mai scurt şi mai detaliat, pentru a servi în mod real la înţelegerea procesului de aprobare a candidaturilor şi la contestarea celor care nu respectă criteriile legale”, subliniază EFOR în raport.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
