Politică

Parcursul electoral al candidaţilor la alegerile parlamentare. Peste 70% dintre candidaţi, aflaţi la primul scrutin. Câți au practicat traseismul electoral?

Cum arată parcursul electoral al candidaților la alegerile parlamentare din decembrie. O defalcare a candidaturilor în funcție de parcursul electoral relevă prevalența candidaților „seniori” din partide, dar și a traseiștilor.

O analiză privind parcursul electoral al candidaţilor la alegerile parlamentare relevă că 71% dintre candidaţi sunt  la primul scrutin, 22,04%, dintre candidaţi sunt seniori din partide, iar 6,39% sunt traseişti.

Candidat nou, în sensul acestei analize, este acel candidat care nu a participat la alegerile parlamentare după 2016. Candidații care au participat înainte de 2016 nu sunt incluși în această analiză, deși este posibil să fi participat la alte alegeri.

Distribuția candidaților în funcție de scrutin

Numărul de candidați la primul scrutin parlamentar pentru partidele analizate și după 2016 este considerabil (71%). Această categorie este urmată de categoria candidaților la a doua (14.50 + 4.85 = 19.35%) și la a treia (9.32%) candidatură.

CITEȘTE ȘI: 
Creșterea subvențiilor pentru partidele politice, criticată de organizațiile neguvernamentale. „Partidele au cheltuit deja 152 de milioane de lei pentru promovare și propagandă”.

„O primă concluzie ar fi că majoritatea covârșitoare a listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar (ținând cont de dificultățile metodologice descrise) – 71% pentru partidele analizate. În realitate însă, o parte dintre candidații noi la parlamentare au mai candidat la funcții locale în trecut. Putem vedea că a existat o migrație și în aceste cazuri, unde candidații au avut experiențe trecute la locale, cel mai vizibil caz fiind probabil SOS România, care a adunat persoane de la o varietate de partide, majoritatea cu discurs suveranist și populist”, potrivit analizei Expert Forum și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare.

Distribuția candidaților în funcție de parcursul electoral

„O defalcare a candidaturilor în funcție de parcursul electoral relevă prevalența candidaților „seniori” din partide (22.04%), dar și a traseiștilor (6.39%)”, arată sursa citată. 

La nivelul listelor de partid, partidele mai noi (AUR, SOS, USR) au cele mai mari procente de candidați noi, comparat cu partidele tradiționale (PNL, PSD, UDMR). Însă, partidele noi prezintă și o variație ridicată în ceea ce privește procentul traseiștilor (AUR și SOS la 11% din liste vs USR la 1.36%). Când vine vorba de candidații loiali partidului, aceștia sunt cei mai apreciați în rândul partidelor tradiționale. AUR înregistrează cel mai mic scor de retenție a candidaților din 2020, însă acest lucru se datorează dezafilierilor din grupul parlamentar și deciziilor conducerii de a nu mai susține anumiți parlamentari din 2020, așa cum a susținut liderul partidului într-un interviu.

Distribuția candidaților traseiști în funcție de partid

În medie, cei mai mulți candidați traseiști vin din partide ce nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO. Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind și dinspre PNL, un partid tradițional. De exemplu, 1.61% din candidații AUR provin din PNL. La rândul său, AUR a cedat mulți candidați spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.36% foști candidați AUR. Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR, de unde nimeni nu dezertează și extrem de puțini vin din alte partide.

Candidații noi, dezavantajați

Candidații noi par să fie cei mai dezavantajați. În medie, aceștia au cele mai mici șanse să fie aleși, luând în considerare că se află cel mai aproape de finalul listelor. În afară de USR, toate celelalte partide prioritizează eligibilitatea traseiștilor în defavoarea candidaților noi.

„Din aceste rezultate, putem deduce că partidele preferă experiența de a fi candidat și capitalul electoral asociat acesteia mai mult decât noutatea candidaților. Însă, între un candidat loial și unul traseist, loialitatea primează clar în rândul tuturor partidelor”, arată analiza citată. 

Traseismul geografic

Traseismul geografic este un fenomen semnificativ, dar nu majoritar. 

Din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.89% și-au schimbat circumscripția cel puțin o dată. Situația defalcată pe liste de partid relevă faptul că traseismul geografic este o practică populară la UDMR, unde 52.61% din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar și-au modificat și circumscripția cel puțin o dată. Raportat la listele din 2020, cei mai mulți candidați din alte circumscripții se află în Vaslui, Buzău și Constanța. Invers, circumscripțiile de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomița, Tulcea și Argeș.

Distribuția candidaților noi în funcție de cameră și circumscripție

Procentul de candidați noi este mai mare la Camera Deputaților decât la Senat în cazul tuturor partidelor. Acest lucru se datorează cel mai probabil numărului redus de senatori, ceea ce face ca lista pentru această cameră să fie mai scurtă.

În ceea ce privește distribuția candidaturilor noi în funcție de circumscripție, există diferențe semnificative de la un partid/județ la altul.

• La AUR, în Ialomița și Giurgiu, toți candidații la parlamentare sunt noi. În Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov, procentul este mai mare de 90%. La extrema cealaltă se numără Covasna, Brăila și Tulcea. Datele arată însă că o parte dintre candidații din aceste județe au candidat în trecut pentru alte poziții, din partea altor partide. La Ialomița, din cel puțin 2 persoane din 10 au mai candidat de la alte partide. De exemplu, Radu Paroș Mihăiță a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la locale și parlamentare. Un alt candidat, George Balea a candidat la locale în 2020 din partea PER și în 2016 la locale din partea PSRO. La Giurgiu, din 8 candidați doar unul pare a fi fost candidat la parlamentare și europarlamentare în trecut – Gheorghe Piperea.
• La PSD cea mai vizibilă schimbare de candidați s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82%). Dimpotrivă, în Vâlcea procentul de nume noi este de 42%, iar în Covasna de 40%. În București aproape jumătate din candidați sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD. La Bihor 9 din 18 propunerile de pe lista partidului au mai candidat în trecut la alegerile locale, chiar începând cu 2008 – din nou, în mare parte din partea PSD. La Bistrița Năsăud 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut la poziții din administrația locală din partea PSD sau ALDE.
• La UDMR cele mai multe nume noi sunt în Ilfov (toți candidații), 90% în Ialomița, 91% în Gorj. Cei mai puțini candidați noi, procentual, sunt în Hunedoara 15%, Sibiu 23%, Harghita 18% sau Sibiu 25%. În București 63% din candidați sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidați au mai participat la parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 și 2012 și Somodi Zoltan în 2008.
• La USR în Teleorman, Buzău și Vrancea toți candidații sunt noi, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91% dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita e județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi. La București procentul este de 61%. În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. În Buzău cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut. La Vrancea 3 din 7 candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut.
• La PNL cele mai multe candidaturi noi se înregistrează la Botoșani (100%), Harghita (82%), Timiș și Buzău (79%), iar cele mai puține în Maramureș (38%) și Bacău 26%. În București 65% din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016. La Botoșani, din 13 candidați doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. Pe de altă parte, la Harghita toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL. La Timiș, situația este la mijloc – 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut la funcții în administrația locală și/sau la parlamentare.
• La SOS România – care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înființat în 2021 – putem vedea că există multe județe unde sunt persoane noi propuse pe liste. Exclusiv candidați noi se regăsesc în 7 județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu. Cei mai puțini noi se regăsesc la Brașov (65%) și Suceava (68%). La București procentul este 89%. La Mehedinți 2 din 9 candidați au mai candidat la locale, din partea mai multor partide. La Caraș Severin 5 din 11 candidați au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide în trecut, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL. Din 11 candidați unul a mai fost pe listele PRU în trecut – în rest, mai sunt și alte nume care se potrivesc cu listele de candidați, însă nu putem spune cu siguranță că sunt aceleași persoane. La Brașov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcții din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR. 

„Mulți din candidații SOS România provin dintr-o diversitate de partide, multe dintre ele care au promovat un discurs naționalist, populist și suveranist”, arată analiza EFOR. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024