Politică
România între ambițiile lui Trump și Putin. Călin Georgescu, susținut de Elon Musk și JD Vance, stârnește controverse.
Într-un context geopolitic marcat de tensiuni între marile puteri, România se află la intersecția intereselor divergente ale Statelor Unite și Rusiei. Un personaj central în această dinamică este Călin Georgescu, a cărui ascensiune politică a atras atenția unor figuri influente precum Elon Musk și vicepreședintele american JD Vance.
România între ambițiile lui Trump și Putin. Călin Georgescu, susținut de Elon Musk și JD Vance, stârnește controverse | Foto: depositphotos.com
Într-un context internațional din ce în ce mai tensionat, România devine un punct de interes pentru marile puteri, iar apariția unor figuri controversate precum Călin Georgescu atrage atenția unor lideri globali, inclusiv Elon Musk.
Într-un interviu acordat The Epoch Times România, politologul Vladimir Tismăneanu a analizat influențele externe asupra politicii românești, în special sprijinul acordat lui Călin Georgescu de către figuri precum Elon Musk și membri ai administrației Trump.
Sprijinul extern pentru Călin Georgescu
Tismăneanu subliniază că, prin susținerea lui Călin Georgescu și a mesajelor promovate de acesta, administrația Trump aduce o „lovitură oribilă împotriva democrației din România”. Elon Musk, de exemplu, a distribuit o declarație a lui Georgescu despre „eliminarea rețelei soroșiste” din țară.
CITEȘTE ȘI:
Elon Musk și vicepreședintele american JD Vance, noi critici la adresa României: „Nu ai valori comune dacă anulezi alegerile pentru că nu-ți place rezultatul”.
Politologul contestă ideea promovată de unii oficiali americani, precum JD Vance, conform căreia în România nu ar exista democrație și că Georgescu ar fi fost ales de „poporul suveran”. Tismăneanu evidențiază că, deși democrația românească nu este perfectă, aceasta funcționează, iar la alegeri au existat și alți candidați, precum Lasconi, care a obținut doar cu 400.000 de voturi mai puțin decât Georgescu.
„Ceea ce a făcut administraţia Trump este o lovitură oribilă împotriva democraţiei din România. Faptul că au creditat... ignorând complet existenţa USR, existenţa Elenei Lasconi, ca şi cum ei n-au existat, n-a existat decât Călin Georgescu. Stai puţin! Sunt 400.000 de voturi diferenţă, Elena Lasconi a scos 1,7, el 2,1 milioane. Deci nici vorbă că poporul român suveran l-a votat! De acum se scrie «preşedintele ales al României». Păi nu l-a ales nimeni preşedinte!”, a declarat Vladimir Tismăneanu.
Selectarea informațiilor în funcție de percepții
Referindu-se la modul în care apropiații lui Trump își formează opiniile, Tismăneanu afirmă că aceștia „aleg din informații ceea ce doresc să afle”, adică își confirmă percepțiile preexistente prin selectarea informațiilor care le convin. Astfel, ei îl susțin pe Georgescu văzând în el un luptător împotriva „decadenței” și a „soroșismului”.
CITEȘTE ȘI:
Rusia a cerut ca România și alte țări din Europa de Est să reintre sub influența sa. Cristian Diaconescu: „Nu avem garanții”
Tismăneanu îl descrie pe Georgescu drept un „rudimentar” incapabil să articuleze idei complexe, dar care provine dintr-un mediu în care astfel de concepții erau prezente încă înainte de 1989. El menționează legăturile lui Georgescu cu persoane precum Mihai Malița și alți apropiați ai lui Ceaușescu, care promovau idei suveraniste.
„Ce trăim în momentul de faţă (în SUA) este şi o reacţie la sentimentul că modernitatea echivalează cu o formă de degenerare a unui corp politic, care altminteri ar fi sănătos. Ăsta este substratul şi substanţa acestui tip de gândire. Călin Georgescu este un rudimentar. Nu e în stare să articuleze nimic. Dar Călin Georgescu vine dintr-o zonă în care se vehiculau aceste idei încă înainte de 1989. Nu e întâmplător că el vine din zona lui Maliţa şi a celorlalţi din anturajul lui Ceauşescu. Maliţa a spus tot timpul că suveranitatea - aşa cum o apăra Ceauşescu - este o valoare perenă, etc. Deci, în jurul lui Ceauşescu erau suveranişti. Ceauşescu însuşi spunea des cuvântul suveranitate, deşi nu-l înţelegea”, a punctat politologul.
Convergența ideologică între susținătorii lui Trump și Putin
Politologul observă o convergență ideologică între cercurile din jurul lui Trump și cele ale lui Putin, ambele văzând Occidentul ca fiind „satanic” și considerând democrația liberală drept o formă de degenerare. Această perspectivă îi determină să sprijine figuri precum Georgescu, care împărtășesc viziuni similare.
CITEȘTE ȘI:
Trump îl numește „dictator" pe Zelenski. Ce ascunde acest conflict verbal între cei doi lideri?
„Putin a vorbit despre satanicul Occident, aceasta este şi convingerea în anturajul lui Trump, o serie de miliardari, care văd în Silicon Valley un fel de alternativă la Sodoma şi Gomora a democraţiei liberale. (..) Dacă ei sunt gata să bată palma cu Putin, ce îi împiedică atunci să-l aprobe şi să-l împingă în faţă pe un putinofil precum Georgescu?”, a adăugat Tismăneanu.
Improvizație și haos în administrația SUA
Tismăneanu critică improvizația și haosul din administrația americană, evidențiind o alianță periculoasă între conservatori și neocomuniști, pe care o consideră „contra naturii”. El subliniază că atât Trump, cât și Putin sunt motivați de o „ură fierbinte”, fiecare având propriile motive pentru aceasta.
Perspective asupra României în context geopolitic
Deși Trump și Putin pot încheia diverse acorduri, Tismăneanu este sceptic că Putin va reuși să reconstituie Imperiul Sovietic. În ceea ce privește România, situația este fără precedent, dar politologul consideră că există soluții, iar autoritățile de la București nu ar trebui să rămână pasive.
„(Ce poate face România în contextul acesta geopolitic atât de complicat - n.red.)Să acţioneze ca parte în concertul Europa, să se coordoneze constant. Şi să nu aştepte, să ducă o politică diplomatică şi în diplomaţia militară şi aşa mai departe care să nu fie una pasivă aşteptând să vină ei spre tine. Ci să încerce să aibă şi iniţiative. Sunt o mulţime de lucruri care se pot face, un forum care să reafirme principiile pe care s-a clădit Uniunea Europeană, forumul de la Bucureşti pentru reafirmarea principiilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană şi pe care puteam să-l coordonăm împreună cu cehii şi cu polonezii şi cu republicile Baltice. Sunt lucruri care se pot face, nu trebuie prea multă imaginaţie în toată chestiunea asta. Dar dacă aştepţi să le facă altcineva pentru tine e ca şi cu Muzeul Comunismului sub Iohannis. Nu s-a făcut pentru că nimeni nu l-a făcut. Noi am încercat să-l facem sub Băsescu şi ne-au boicotat cât au putut, au sabotat: «Îl facem noi» N-au făcut nimic.”, a transmis politologul.
Citește interviul integral pe The Epoch Times România
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
