Politică
Poate fi desemnat Ilie Bolojan premier după moțiunea de cenzură? Precedentul Orban. Ce soluții are Nicușor Dan?
În februarie 2020, Guvernul Orban a fost demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD-UDMR, după ce Executivul își angajase răspunderea pe proiectul alegerii primarilor în două tururi. În urma consultărilor, la o zi distanță, fostul președinte Klaus Iohannis îl desemna pe Ludovic Orban premier.
Poate fi desemnat Ilie Bolojan premier după moțiunea de cenzură? Precedentul Orban. Ce soluții are Nicușor Dan?|Foto: presidency.ro
Precedentul din 2020, asupra căruia a fost solicitată decizia Curții Constituționale, poate reprezenta o soluție pertinentă pentru președintele Nicușor Dan, după consultările cu partidele politice.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan exclude scenariul alegerilor anticipate: „Vom avea un guvern pro-occidental”
Deși PSD susține că Ilie Bolojan nu mai poate fi desemnat premier, cazul din februarie 2020 poate reprezenta o „portiță” pentru un nou mandat al lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Poate fi desemnat Ilie Bolojan premier după moțiunea de cenzură? Precedentul Orban. Ce soluții are Nicușor Dan?
Odată ce guvernul a fost demis, Președintele României desemnează un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, conform art. 103, alin. 1 din Constituție.
Însă, precedentul Orban oferă o nouă perspectivă, constituțională, ce poate asigura continuarea activității la Palatul Victoria pentru Ilie Bolojan.
„Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”, se arată în decizia din februarie 2020 a Curții Constituționale, citate de G4Media.ro
Astfel, președintele Nicușor Dan nu are nicio restricție constituțională de a-l desemna, din nou, pe Ilie Bolojan drept candidat la postul de prim-ministru, chiar dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, susține imposibilitatea unei asemenea hotărâri.
Precedentul Orban
Pe 29 ianuarie 2020, Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege care readucea alegerea primarilor în două tururi de scrutin. PSD și UDMR au inițiat o moțiune de cenzură, care a fost votată pe 5 februarie 2020, și Guvernul Orban a căzut.
A doua zi, pe 6 februarie, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, după care în aceeași zi l-a desemnat tot pe Ludovic Orban.
Președinții celor două Camere, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, ambii de la PSD, au sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Parlament, acuzându-l pe președinte că, prin desemnarea lui Ludovic Orban, al cărui guvern tocmai picase, forțează dizolvarea Parlamentului și provocarea de alegeri anticipate.
De altfel, pe parcursul crizei guvernamentale din iarna lui 2020, președintele Iohannis și Ludovic Orban au anunțat explicit că scopul pe care îl urmăresc este provocarea alegerilor anticipate, notează sursa citată.
Ce a decis CCR?
„Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere”, se arată la paragraful 115 din decizia CCR din 28 februarie 2020.
Curtea Constituțională, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea, a constatat conflictul și i-a impus președintelui Iohannis să facă altă desemnare (Florin Cîțu).
Atunci, CCR a sesizat că scopul desemnării lui Orban nu a fost intenția de a forma o majoritate parlamentară, ci de a nu o forma, ceea ce contravine scopului textului constitutional.
Astfel, Curtea ar fi admis desemnarea tot a lui Ludovic Orban dacă ar fi fost încredințată că între votarea moțiunii și momentul desemnării ar fi intervenit elemente de natură să schimbe atitudinea Parlamentului față de persoana premierului – ceea ce nu s-a întâmplat atunci.
Plecând de la precedentul Orban, este posibil, potrivit CCR, ca Nicușor Dan să-l desemneze tot pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, însă în acest caz sunt necesare compromisuri din partea tuturor părților implicate.
Grindeanu exclude o nouă propunere a lui Bolojan la Palatul Victoria
Sorin Grindeanu a respins, miercuri, la Euronews, posibilitatea ca Ilie Bolojan să mai fie o variantă de premier, după rezultatul votului de la moţiunea de cenzură. Președintele PSD a precizat că acest scenariu nu este permis de Constituție.
„Cum poate să mai fie Ilie Bolojan premier, dacă a picat ieri printr-o moţiune de cenzură?”, a întrebat retoric Sorin Grindeanu. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. N-ai voie, dacă un guvern a picat, a fost demis, cum s-a întâmplat ieri, să vii cu aceeaşi propunere de prim-ministru. Este exclus”, a declarat liderul PSD.
Nicușor Dan: Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil
După demiterea Executivului, Nicușor Dan a anunțat, într-o scurtă declarație de presă susținută luni seara la Palatul Cotroceni, că va începe consultările pentru formarea unui nou guvern.
„Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. Și o să le am evident în vedere în discuțiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil.
Exclud deci scenariul alegerilor anticipate și subliniez la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm vom trece prin asta”, a declarat șeful statului în mesajul public transmis după demiterea Guvernului Bolojan.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
