Politică

Fenomenul „căsuţa din pădure” ia amploare în Cluj

<p><strong><img src="documente/stories/2013/06_iunie/19/faget.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Făgetul se află în mijlocul unei dispute între autorităţi şi interesele de grup reprezentate de unii membri ai Consiliului Local Cluj pe de-o parte şi de experţi, urbanişti, arhitecţi, ONG-uri şi societatea civilă pe de altă parte, după ce, în ultimii ani s-a dat liber la construcţii în pădurea de la marginea oraşului şi împrejurimile ei. </strong></p>

În multe cazuri legislaţia ar fi fost interpretată unilateral în favoarea investitorilor şi fără discernământ sub aspect individual, potrivit unui memoriu adresat Primăriei de către Registrul Urbaniştilor filiala Cluj.

Memoriul, prin care se cerea adoptarea unei atitudini ferme împotriva construirii în Pădurea Făget a rămas însă fără ecou, din martie când a fost trimis primăriei fiind aprobate şi alte construcţii în zonă.

Astfel că, în acest moment există în pădure cel puţin 10-15 construcţii individuale care au o suprafaţă de peste 400 mp fiecare şi autorizaţii de construire eliberate de CL pentru mai multe imobile, multe din acestea aparţinând unor persoane cu funcţii sau poziţii importante în comunitatea locală

În lege şi pe marginea ei

Expertul evaluator Marcel Popa detaliază pe blogul personal cadrul legislativ, dar şi procedeele folosite de autorităţi  pentru a ocoli reglementările.

Potrivit analizei realizate de clujean, conform Codului Silvic actual este interzisă introducerea în intravilan a pădurilor, fiind interziaă totodată şi micşorarea fondului naţional forestier.

Totodată, „din punct de vedere urbanistic casele în păduri sau în zone protejate pot fi aprobate doar prin excepţie întrucât serviciile edilitare sunt mult mai scumpe şi dificile însă asumate obligatoriu de către autorităţi (utilităţi, urgente, siguranţa persoanei şi proprietăţii), cheltuieli pe care tot contribuabilul le plateşte la tarife relativ egale, dar la costuri diferite”, precizează expertul.

La nivelul administraţiilor locale sunt însă ignorate prevederile legii codului silvic fiind luate în considerare doar elementele drepturilor de proprietate furnizate de cartea funciară, potrivit lui Popa.

„Fondul naţional forestier şi restricţiile codului silvic sunt ignorate de facto de cei care se raportează doar la drepturile de proprietate furnizate de autorităţile de cadastru aflându-se în afara sau la limita legislaţiei.Astfel mai multe primării care s-au «trezit» cu păduri intravilane înainte ca legea 46/2008 să interzică acest lucru, le-au folosit pentru a justifica suprafeţe verzi ce trebuie îndeplinite de normele CE, dar şi pentru a autoriza construcţii care nu respectă prevederile legii menţionate. Tratamentul pe care îl consider ilegal este completat şi abuzat prin grija sau neglijenţa unor funcţionari, topografilor, registratorilor care utilizează diverse hărţi de cadastru cu categorii de folosinţă «mai adecvate» altele decât cele consemnate de codul silvic şi utilizate în beneficiul celor ce speculează aceste «scăpari» poate intenţionate ale legii”, declară expertul evaluator.

Noul PUG, sursă de noi nedumeriri

Ceaţa s-ar putea agrava după adoptarea noului Plan Urbanistic General (PUG), potrivitlui Popa. „În noul PUG elaborat 2010-2013 există hărţi cu spaţii verzi dar nu şi harta pădurilor conform codului silvic, deşi Direcţia Silvică a comunicat-o celor care întocmesc această lege urbanistică locală”, explică clujeanul.