Politică
Românii au tot mai puţină încredere în clasa politică
Politicienii clujeni –atât cei ai puterii, cât şi cei ai opoziţiei - recunosc că traseismul, parlamentul uriaş şi dispreţul clasei politice faţă de aplicarea legii sunt principalele cauze pentru care românii nu au încredere în instituţiile politice, însă dau vina unii pe alţii.
Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU, iar cea mai puţină în partidele politice, ANSVSA, patronate şi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie şi dat publicităţii zilele trecute. Barometrul relevă astfel o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare.
Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţa de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsuratoarea precedentă.
Partidele politice, pe ultimul loc la capitolul încredere
Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.
Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere - măsuratoarea din luna martie, comparativ cu măsuratoarea din iulie - au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), partidele politice (cu o pierdere de 3,8%) şi Preşedinţia, cu pierderea cea mai mică, de 2,5%.
Puterea dă vina pe scandalurile ultimilor ani
În opinia reprezentanţilor puterii de la Cluj, principala cauză a neîncrederii românilor în politicieni o reprezintă instabilitatea de pe scena politică din ultimii ani şi problemele cu legea ale politicienilor români.
„Este un lucru evident că după Revoluţie încrederea românilor în politicieni a tot scăzut. Pe de altă parte, încrederea oamenilor în aceste instituţii a scăzut şi la nivel european, pe fondul crizei. În România a fost instabilitate, scandaluri, în această zonă, a politicului, în ultimii ani, în justiţie de asemenea. Clasa politică s-a îndepărtat de oameni, iar aceştia percep acest lucru. Românii sunt nemulţumiţi de exemplu şi pentru că văd cum ajung politicienii în Parlament, de sistemul electoral. Eu cred că oamenii politici suportă consecinţele, până la urmă. Este un semnal de alarmă“, a declarat preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj.
Opoziţia dă vina pe traseism şi parlamentul uriaş
Pe de altă parte, reprezentanţii opoziţiei atrag atenţia asupra faptului că românii sunt dezamăgiţi în primul rând de treseism şi de dispreţul clasei politice faţă de aplicarea legii.
„Bineînţeles că oamenii nu au încredere în clasa politică, văd traseism, văd că jocurile în politică le fac aceiaşi oameni de 20 de ani încoace, nu văd un lider. Pe de altă parte, creşterea numărului de parlamentari, acest parlament uriaş, dispreţul lor faţă de lege, neaplicarea referendumului, adică oamenii văd că nu sunt ascultaţi şi că sunt minţiţi cu neruşinare“, a declarat deputatul PDL de Cluj, Adrian Gurzău.
Acesta le reproşează totodată celor de la putere că marile teme ale României - revizuirea Constituţiei şi regionalizarea - au fost abandonate, lucru care de asemenea, a fost perceput în mod negativ de români, „în ciuda faptului că actuala putere este la guvernare de mai bine de un an“.
