Politică

Preşedintele jucător iese de pe teren - FOTO

Cei zece ani de mandat al preşedintelui Traian Băsescu se încheie duminică. Tot atunci, Klaus Iohannis va deveni al patrulea şef de stat al României de după Revoluţia din 1989.

Zece ani de mandat l-au făcut pe Băsescu cel mai apreciat preşedinte din ultimii 25 de ani, după cum relevă ultimele sondaje.

Reformele preşedintelui

Traian Băsescu a criticat constant orice fel de derapaj al politicienilor la adresa justiţiei şi a încurajat procurorii să nu se teamă atunci când fac dosarele penale, scrie digi24.ro. Traian Băsescu nu s-a dat în lături nici când a fost vorba să condamne comunismul.

Politica externă

În plan extern, au existat două direcţii de acţiune ale şefului statului : susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi apropierea României de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Încă din prima zi după instalarea la Cotroceni, Traian Băsescu a avut câteva obiective clare în ceea ce priveşte politica externă. Integrarea efectivă şi deplină a României în NATO şi Uniunea Europeană şi apropierea de liderii occidentali. De câte ori a participat la summit-urile NATO şi la consiliile europene, şeful statului s-a străduit să fie în preajma celor care influenţează deciziile importante pe plan mondial.

La ultimul summit al Organizaţiei Tratatului Atlanticului De Nord, în contextul tensionat din Ucraina, România s-a luptat pentru o poziţie fermă a NATO care să garanteze ţării noastre protecţia totală. Parteneriatul strategic cu Statele Unite a contat foarte mult în negocieri, mai scrie digi24.ro. În paralel, România a primit asigurări că anul viitor baza americană de la Deveselu, care cuprinde scutul antirachetă, va fi funcţională.

„România este în siguranţă şi dacă cineva s-ar gândi să o apropie de situaţia de nesiguranţă ar exista o reacţie năprasnică a organizaţiei”, declara Traian Băsescu la 5 septembrie 2014.

Preşedintele a avut un mesaj tranşant adresat Rusiei de care s-a delimitat încă de la începutul mandatului său.

„Nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO - Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune”, spunea Traian Băsescu acum câteva luni.

„România condamnă acţiunile Rusiei de a sprijini separatiştii în atingerea obiectivului de ieşire de sub controlul Kievului, reafirmă susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, sublinia șeful statului la sfârșitul lunii august.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Traian Băsescu a susţinut procesul de integrare în Uniunea Europeană. A făcut nenumărate vizite la Chişinău, a încurajat programele de eliminarea a vizelor, de acordare a cetăţeniei şi de burse pentru cetăţenii moldoveni. În mai multe rânduri, a vorbit despre visul său: unirea celor două ţări.

„Toată acţiunea mea, în cele două mandate ale mele, legat de Republica Moldova, a fost cu gândul că poate cândva ne vom uni. Ştiu că nu-i momentul acum. Sângele apă nu se face!”, spunea Traian Băsescu.

Semnarea Acordului de asociere de către Republica Moldova a fost un pas important către Uniunea Europeană pentru care ţara noastră a făcut un lobby intensiv.

„Am fost al doilea politician care a făcut eforturi ca Republica Moldova să ajungă la acest moment. Deci aş vrea să semnez acordul cu republica Moldova în numele statului român”, a declarat Traian Băsescu.

Politica internă

Pe plan intern, şeful statului a avut două mari teme: lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei.

„Dacă vreodată voi ajunge în faţa dumneavoastră, într-o instanţă, vă rog să vă amintiţi că nimeni nu este mai presus de lege. Priviţi la ce se întâmplă în ultimul timp. Asupra justiţiei a început să se exercite o presiune formidabilă din partea politicului”, spunea președintele în februarie 2014.

Preşedintele a fost un susţinător, în declaraţiile publice, al activităţii DNA şi ANI. În schimb, i-a acuzat constant pe parlamentari şi guvernanţi că încearcă să subjuge justiţia, fie prin declaraţii care pun presiune, fie prin legi.

„Suntem pe marginea prăpastiei, dacă majoritatea parlamentară, în frunte cu domnul premier, cu domnul Crin Antonescu, dacă vor continua atacurile la hotărârile judecătoreşti, al legislaţia corectă, riscăm intrarea într-o perioadă lungă de izolare”, avertiza Traian Băsescu la începutul acestui an.

În primul său mandat a avut loc şi prima condamnare a comunismului. Preşedintele a citit Raportul Tismăneanu în faţa Parlamentului, într-o atmosferă tensionată. Senatorii şi deputaţii PRM, în frunte cu liderul Corneliu Vadim Tudor, au scandat, au fluierat şi au huiduit pe tot parcursul şedinţei.

Tot în primul mandat al lui Traian Băsescu au fost deschise şi arhivele Securităţii, ceea ce a permis CNSAS să-şi înceapă efectiv activitatea. Astfel au fost deconspiraţi foşti colaboratori ai Securităţii din toate domeniile: artişti, oameni de cultură, politicieni.  

Cel mai bun preşedinte din ultimii 25 de ani

Pentru reformele sale, Băsescu este apreciat acum ca fiind cel bun preşedinte din ultimii 25 de ani. La un sfert de secol de la căderea regimului Nicolae Ceauşescu, românii încep astfel să se detaşeze de nostalgiile comuniste.

Potrivit unui barometru de opinie INSCOP, realizat la comanda cotidianului „Adevărul“, un român din cinci l-ar mai vota pe fostul lider comunist, dacă ar candida azi la alegerile prezidenţiale. Un alt barometru de opinie, realizat în aprilie, arăta că aproape un român din doi era dispus să-l voteze pe fostul dictator.

Conform sondajului, o treime dintre români spun că dintre Traian Băsescu, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, preşedintele în exerciţiu ar fi făcut cel mai bine ţării în ultimii 25 de ani. El este urmat de Ion Iliescu, apreciat de aproape 24% dintre respondenţi şi de Emil Constantinescu care a primit încrederea a 20% dintre cei chestionaţi.

Românilor li s-a mai solicitat să-i aprecieze pe cei trei preşedinţi care au condus ţara în ultimul sfert de secol, comparativ cu Nicolae Ceauşescu. Aproape jumătate dintre respondenţi spun că Emil Constantinescu și Traian Băsescu au fost mai buni ca Nicolae Ceauşescu, în timp ce 39% l-au apreciat ca atare pe Ion Iliescu.

Traian Băsescu, Emil Boc şi bileţelul lui Udrea

În primul său mandat, preşedintele Traian Băsescu l-a cooptat în echipa sa pe actualul primar al municipiului Cluj-Napoca. La nici un an de când au câştigat alegerile cu Alianţa D.A., Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, apropiaţi pe atunci, s-au certat. Preşedintele ar fi vrut ca premierul să demisioneze şi să fie alegeri anticipate, astfel încât Alianţa să obţină majoritatea în Parlament.

Prim-ministrul a refuzat şi de atunci cei doi au fost pe poziţii ireconciliabile. Scandalul a luat proporţii în 2007. Atunci, Elena Udrea, fost şef al Cancelariei prezidenţiale, a vorbit despre un bilet al premierului în care îl ruga pe președinte să vorbească la Parchet despre dosarul Rompetrol.

„Am primit o scrisoare de la Tăriceanu în care îi cerea domnului președinte să intervină la Parchetul General pentru domnul Patriciu și anexa inclusiv date despre proces și firma Rompetrol”, spunea Elena Udrea.

Ulterior, şeful statului a prezentat „biletul roz”. În acelaşi an, PD a fost dat afară de la guvernare, iar Executivul Tăriceanu și-a găsit susținerea printre social-democrați. Nici acum relaţiile dintre Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu nu sunt mai bune.

„Domnul Călin Popescu Tăriceanu a ajuns un soi de Agamiţă Dandanache, dar mă aşteptam ca măcar ceilalţi să realizeze că omul ăsta nu are un partid”, mai spunea Traian Băsescu.

Cu totul alta a fost relaţia cu Emil Boc, iar presa a scris de multe ori că preşedintele se comportă ca şi cum ar conduce Palatul Victoria de la distanţă. Emil Boc nu s-a dezis niciodată de preşedinte. La rândul lui, acesta l-a lăudat de câte ori a avut ocazia.

„Aş dori să-i mulţumesc pentru curajul cu care a împins reformele înainte. Un prim-ministru responsabil, care a suportat timp de aproape un an umilinţe şi din partea presei, şi din partea politicienilor, dar şi-a dus neabătut mandatul de om cinstit şi responsabil faţă de România”, a spus atunci Traian Băsescu. La doi ani după ce a revenit la Cluj şi a câştigat un nou mandat de primar, Emil Boc i-a rămas fidel preşedintelui.

Şi relaţia cu Mihai Răzvan Ungureanu a început bine. Scurta guvernare a fostului şef SIE, încheiată în urma unei moţiuni de cenzură, l-a dezamăgit însă ulterior pe şeful statului. „După experienţa pe care am avut-o cu Mihai Răzvan Ungureanu, nu recomand nimănui să ia un şef de serviciu să-l numească prim-ministru, fără să-i lase o perioadă de reacomodare la viaţa politică”, declara Traian Băsescu.

Cea mai tensionată relaţie a fost cu Victor Ponta. Declaraţiile în contradictoriu au degenerat în jigniri şi insulte. Deşi a fost prima dată când preşedintele şi premierul au încheiat un pact de coabitare, nicio înţelegere scrisă nu i-a putut apropia pe cei doi. „Ponta este un prim-ministru corupt profund”, spunea președintele României. 

Plagiatul lui Ponta

Primul mare scandal dintre cei doi a fost provocat de acuzaţiile de plagiat aduse lui Victor Ponta. Traian Băsescu nu a ratat ocazia să-l ia peste picior ori de câte ori a avut ocazia.

„Va fi vai şi amar de noi cu un preşedinte ca Ponta Kim Jong-un. Omul ăsta este un kitsch, un fals. Când îl cauţi e masterand la Catania, pe urmă constată că nu mai este. Îl cauţi doctor, îl găseşti cu un plagiat. Tot CV-ul lui este un fals”, declara Traian Băsescu.

Cea mai mare lovitură a preşedintelui la adresa premierului a fost dezvăluirea potrivit căreia Victor Ponta ar fi fost ofiţer sub acoperire. „În perioada 1997 - 2001 Victor Ponta trebuie să recunoască că a fost ofiţer sub acoperire. Ceea ce explică şi avansarea sa de la judecătoria de sector la Parchetul General”.

Victor Ponta şi Traian Băsescu au găsit motiv de ceartă şi în politica externă a României. S-au contrazis de nenumărate ori cine să meargă la Consiliile Europene de la Bruxelles.

Sfătuitorii lui Băsescu

Traian Băsescu nu a avut mare noroc în privința sfătuitorilor. În cele două mandate ca șef de stat, el a schimbat peste 30 de consilieri prezidențiali și de stat. Rând pe rând, consilierii lui au ales o altă cale. Unii dintre ei au preferat diplomaţia, alţii s-au îndreptat spre o funcţie de ministru, în timp ce alţii s-au retras din viaţa publică.

Femeile din viaţa lui Băsescu

În schimb, preşedintele a lucrat bine cu doamnele. Astfel, Băsescu s-a înconjurat, de-a lungul celor două mandate şi de o serie de femei puternice, „amazoanele cele mai fidele“, cum au fost numite acestea în presă.

„Cheia“ de la intrarea principală a Guvernului a fost dată în primul mandat fostei sale consiliere, Nicoleta Andreescu.

Presa acelor vremuri scria că prin mâinile Nicoletei Andreescu treceau nu doar cele mai importante proiecte ale Executivului, ci şi achiziţiile pe care acesta le decidea.

O altă doamnă ajunsă într-o funcţie importantă şi cu care Băsescu a făcut echipă a fost Roberta Anastase căreia nu i-a fost uşor să conducă lucrările Camerei Deputaţilor.  Până la urmă, Traian Băsescu nu i-a făcut o mare favoare, Roberta Anastase dovedindu-se de multe ori, depăşită de situaţiile în care a fost implicată.

Elena Udrea şi Monica Iacob Ridzi au fost alte doamne care au lucrat cu preşedintele. Prima i-a rămas fidelă până în prezent, aşteptându-l pe preşedinte în noul partid al cărui iniţiator a fost de altfel, PMP.

Cele două au primit portofolii ministeriale în schimbul devotamentului faţă de preşedinte.

Preşedintele a lucrat şi cu femei puternice şi bine pregătite, precum Monica Macovei şi Adriana Săftoiu. Niciuna nu a rămas însă alături de acesta, în ce priveşte activitatea politică. Nu în ultimul rând, o altă doamnă lansată în politică a fost Anca Boagiu, cu care a lucrat în timpul mandatului său la Ministerul Transporturilor. Preşedintele a colaborat bine şi cu Mioara Mantale,  membră a PDL şi totodată prima femeie prefect al Bucureștiului, între 2005 și 2007. În 2011, Mantale a fost numită de către premierul Emil Boc consul general și șef al Consulatului General al României în Franţa, la Strasbourg.

Referendumul pentru demiterea preşedintelui

Un moment de cumpănă în activitatea preşedintelui a fost referendumul din 6 iulie 2012. Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea ținerii unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcție. A fost pentru a doua oară când Traian Băsescu era suspendat de Parlament, precedenta suspendare și referendum au avut loc în 2007, când 74% dintre voturile exprimate au fost împotriva demiterii. După suspendare, până la referendum, președintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituției, președinte interimar al României.

Nava Biruinţa, o supravieţuitoare

Cariera lui Băsescu de dinainte mandatelor de la Cotroceni l-a „călit“ pentru cea de politician, după cum se exprima preşedintele însuşi.

Înainte de a ajunge la Cotroceni, Băsescu a condus nava Biruinţa, care –- a spus el ulterior – i-a purtat noroc.
Flota României a avut patru petroliere construite în ţară: Independenţa, Biruinţa, Unirea şi Libertatea. Independenţa şi Unirea s-au scufundat, iar Libertatea a fost casată în 2005.

Supravieţuitoarea flotei este Biruinţa, nava cu o capacitate de 163.647 de tone deadweight, construită în 1984 în Şantierul Naval Constanţa. Biruinţa a devenit celebră tocmai pentru că în anii 1984 şi 1987 a fost comandată de Băsescu.

În urmă cu trei ani, preşedintele a vorbit despre nava pe care a condus-o, numind-o „o sculă magnifică“ şi a susţinut că experienţa acumulată atunci pe mare a făcut din el un politician puternic.

El a mai spus atunci că perioada în care a comandat nava „Biruinţa“ şi viaţa pe mare au făcut din el un politician „greu de omorât“.

Băsescu şi-a luat brevetul a doua oară

La alegerile din 2009, Traian Băsescu declara că pierderea scrutinului nu îl sperie, şi nu îşi face probleme, deoarece are „o meserie foarte bună“, bine plătită, şi nu este „un şomer din politică“. De altfel, anul trecut preşedintele a dat examen pentru reconfirmarea brevetului de comandant de navă.

Astfel, preşedintele a fost supus unui test pe simulator de a scoate o navă din Portul Rotterdam şi a o ancora în larg. La ieşire, întrebat de jurnalişti dacă i-a fost reconfirmat brevetul de comandant de navă, Băsescu a răspuns: „Da“, adăugând: „A fost normal, pentru mine nu poate fi ceva spectaculos“.

Cum a luat foc o navă condusă de Băsescu

În urmă cu doi ani, şeful statului a povestit despre un incident în care a fost implicat pe vremea când era comandant de navă. Băsescu a vorbit despre perioada în care a condus petrolierul „Argeş“, amintindu-şi cum nava a luat foc în Franţa: „Am venit cu nava acasă, cu antenele de la radare topite, cu un proces în spatele nostru care până la urmă s-a terminat cu eliberarea navei, dar toţi ne aşteptam să fie repercusiuni acasă. Acest om căruia îi datorez foarte mult, directorul companiei, domnul Buzatu, m-a chemat după acostarea cu Argeş şi m-a întrebat ce fac. I-am spus că mi-aş lua puţin concediu, că aveam nopţi în care stingeam incendii, porneam pompele de incendii, nu trecuse şocul acelei întâmplări. Am plecat în concediu trei luni, am revenit la companie, mă aşteptam să trec la o navă mică de 1-2 tone, Argeş fiind de 42.000 de tone, dar am preluat petrolierul Crişana, de două ori mai mare ca Argeş".

La capătul a 10 ani zbuciumați de mandat, Traian Băsescu pleacă de la Cotroceni, lăsând în urma sa o Românie altfel decât cea în 2004. Citește în articolul „Iohannis primarul. Dar președintele?” cine este noul președinte și cum își va juca el noul rol.