Politică
Parlamentul lor şi Parlamentul nostru
Premierul Ponta anunţă Parlamentul cu peste 400 de aleşi, deşi în 2009, românii votau la referendum Parlament unicameral cu 300 de aleşi.
Social democraţii vor propune, la consultările cu preşedintele Iohannis de la Palatul Cotroceni, ca după adoptarea noii legi electorale să fie 300 de deputaţi, plus deputaţii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, plus 100 – 110 senatori. Aceştia ar urma să fie aleşi pe baza unui sistem electoral mixt.
Propunerea PSD vine în condiţiile în care în 2009, românii au votat la referendumul convocat de Traian Băsescu pentru un Parlament unicameral cu maxim 300 de membri. Curtea Constituţională a precizat că Parlamentul trebuie să ţină cont la modificarea viitoarei legislaţii electorale de referendumul din 2009, dar premierul Ponta susţine, pe de altă parte, că şi PNL susţine tot un Parlament bicameral, în care să fie peste 400 de aleşi.
PNL, sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor
Vicepreședintele PNL, senatorul Alin Tișe, care este membru al comisiei de elaborare a Codului, explică faptul că liberalii își doresc un Parlament bicameral, care să aibă în total maximum 300 de parlamentari.
Liberalii preiau astfel, parțial, ce se stabilise prin referendumul inițiat de Traian Băsescu. De asemenea, aceştia doresc ca alegerea parlamentarilor să se facă prin sistem de vot mixt, pe liste şi colegii uninominale.
Astfel, liberalii au propus aceste lucruri în comisia specială ținând cont, în cazul numărului de parlamentari, de rezultatul referendumului din 2009. Pe de altă parte, în opinia liderilor liberali printr-un Parlament bicameral sistemul democratic ar fi mai așezat și mai stabil, ar fi un filtru dublu la legi. „Bineînţeles că PSD vrea un număr cât mai mare de parlamentari, să nu piardă funcţii şi avantaje. Românii au spus că nu vor mai mult de 300 de parlamentari şi aşa trebuie să fie, trebuie ţinut cont de ceea ce au dorit românii, potrivit referendumului“, a spus Tişe. .
UDMR vrean bicameralism îmbunătăţit
Reprezentanţii UDMR, pe de altă parte, se pronunţă pentru o forma îmbunătăţită a bicameralismului actual, cu sistem de vot pe liste, într-un singur tur, însă listele să fie stabilite la nivel judeţean. „Trebuie menţinut însă bicameralismul, într-o formă îmbunătăţită, pentru că România nu este pregătită pentru un sistem unicameral. Sunt necesare mai multe filtre, pentru că, să fim serioşi, nu suntem în situaţia Angliei care are legi şi de acum 400 de ani. Trebuie să se poată reveni asupra unei legi, sunt necesare mai multe filtre. Deci susţinem menținerea sistemului bicameral, dar cu reducerea numărului de parlamentari și cu atribuții separate pentru Camera Deputaților și Senat. Camera Deputaţilor să aibă rol legislativ, iar Senatul- camera unde sunt reprezentate regiunile şi judeţele“, a spus senatorul UDMR Laszlo Attila.
O poziţie similară cu cea a USL
Parlamentul actual este cel mai mare de după Revoluţie, la începutul legislaturii numărând 588 de deputaţi şi senatori. În 2008, la prima aplicare a sistemului de vot uninominal au fost 471 de parlamentari. În 2012 numărul parlamentarilor s-a mărit deoarece candidaţii USL au câştigat în foarte multe colegii cu peste 50%. În 2009, preşedintele de la acea dată, Traian Băsescu, a convocat un referendum, simultan cu alegerile prezidenţiale, în care românii s-au pronunţat pentru un Parlament unicameral format din maxim 300 de membri.
Prin sistemul propus în PSD, viitorul Parlament ar urma să aibă în jur de 430 de parlamentari. Poziţia social-democraţilor este identică cu cea din timpul guvernării USL, când Victor Ponta şi Crin Antonescu au ieşit să anunţe că decizia Uniunii pentru modificarea legii electorale este un Parlament bicameral, cu 300 de membri la Camera Deputaţilor şi aproximativ o sută de senatori, plus reprezentanţii minorităţilor naţionale.
Liderul PSD a reamintit că şi PNL avea o poziţie similară în privinţa modificării legii electorale în perioada când era în USL.
În 2012, USL a promovat un proiect de modificare a legii electorale în care propunea parlament bicameral cu 300 de membri, act normativ respins de Curtea Constituţională „întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimată la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009”.
Ce spune poporul
Românul de rând se declară însă dezamăgit şi chiar dezgustat de clasa politică când vine vorba de orice propunere privind modificările la nivelul Parlamentului şi aminteşte de referendumul care nu a fost niciodată aplicat.
„Nu cred că numărul lor ar putea influenţa ceva, nu asta este important. Pot fi mai mulţi, pot fi mai puţini, nu ştiu în ce măsură ar fi diferenţe sau efecte în ce ne priveşte pe noi. Nu cred că dacă vrem să restructurăm Parlamentul trebuie să pornim de la numărul lor, ci de la ce fac ei acolo în Parlament, de la calitatea muncii lor, nu de la cantitate“, spune Ioana Godan, studentă.
„Orice s-ar decide, tot ei au de câştigat, că sunt 500, 400 sau 200 de parlamentari. În ce priveşte referendumul din 2009, nu s-a aplicat şi nici nu se va aplica, pentru că se pare că părerea noastră nu contează pentru ei, nouă doar ne taie din drepturi, iar în curând o să impoziteze şi aerul pe care îl respirăm“, spune M.M, confecţioner încălţăminte.
„A fost un referendum în care românii cereau 300 de parlamentari şi unicameral, dar ei au făcut oricum ce au vrut, am văzut, nu s-a aplicat. Bineînţeles că am fi vrut cât mai puţini parlamentari, pentru că cu cât sunt mai mulţi, cu atât fură mai mult, doar vedem asta în fiecare zi.
Pe urmă, cu cât sunt mai mulţi, cu atât mai mulţi bani merg către ei, în ciuda faptului că spitalele plâng sau că în învăţământ de exemplu, situaţia este cum este“, spune Alexandru Horvat, profesor.
