Politică

Imaginea politicienilor în ochii românilor, tot mai „şifonată“

Aşteptările românilor privind schimbarea clasei politice sunt mai degrabă pragmatice decât idealiste.

73,3% dintre români cred că se impune o schimbare a clasei politice. 15,4% cred că nu, dar aceasta nu înseamnă că 15,4% dintre români ar fi mulţumiţi de performanţele clasei politice - cifra îi cuprinde şi pe cei dezamăgiţi în general de politică, deci care cred că prin schimbarea politicienilor nu se rezolvă nimic, relevă ultimul studiu INSCOP.

În ciuda dorinţei de schimbare a clasei politice, 42,8% cred că nu e nevoie de un partid nou pentru că toate partidele apărute în ultima vreme au dezamăgit.

Percepţia public faţă de partidele noi

24,6% spun că toate partidele existente acum în România trebuie să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi, 24,5% cred că este nevoie de partide noi, dar nu au şanse să supravieţuiască între partidele care există deja.

„Remarcăm că nu există o opoziţie fundamentală – mai degrabă conjuncturală – la ideea apariţiei unor partide noi. Numărul de non-răspunsuri nu este foarte mare (8,1%), deci nici procentul celor ataşaţi de sistemul românesc de partide aşa cum este el acum nu este semnificativ. Cei 42,8% care au ales prima variantă nici ei nu pot fi consideraţi ca opunându-se în totalitate ideii unui partid nou/ unor partide noi – mai degrabă apare acolo o judecată pragmatică privind posibilităţile unui partid nou de a reprezenta o alternativă politică viabilă.Cert este că mai multe partide politice apărute în ultima vreme nu s-au dovedit viabile sau nu au avut o rată de creştere semnificativă. Mai precis, nu au avut rata de creştere aşteptată. Vedem o percepţie publică în acest sens”, a declarat Darie Cristea, coordonator programe, INSCOP.

Dacă însumăm procentele de pe variantele 2 şi 3 de răspuns, 49,1% dintre respondenţi susţin ideea apariţiei unor partide noi, ceea ce înseamnă că, în măsura în care clarificăm aşteptările „tematice” şi „charismatice” ale publicului de la aceste ipotetice noi partide, putem începe să luăm în serios această opţiune. 35,8% dintre români susţin că nu ar vota un partid nou. 29,8% spun că ar vota un partid nou, iar 23,6% sunt nehotărâţi. 10,8% aleg NS/NR.

Raportat la internet

Dacă împărţim eşantionul după variabila „acces la internet”, cele mai mari diferenţe între cei care au, respectiv nu au acces la internet se găsesc la varianta „nu aş vota un partid nou” (33% dintre cei cu acces la internet, faţă de 41% dintre cei fără) şi la nehotărâţi (25,8% dintre cei cu acces la internet sunt nehotărâţi şi 19,6% dintre cei fără).

Din punctul de vedere al variabilei „a avea cont pe reţelele de socializare”, la aceeaşi întrebare, diferenţele cele mai semnificative sunt la aceleaşi două variante: 29,5% dintre cei care au cont pe reţele de socializare nu ar vota un partid nou (41% din cei care nu au cont pe reţele de socializare nu ar vota un partid nou); 28% dintre cei care au conturi pe reţelele de socializare sunt nehotărâţi; 20% dintre cei care nu au cont pe reţele de socializare sunt nehotărâţi. Alegătorii care nu au acces la internet sau nu au conturi de reţele de socializare sunt mai reticenţi la ideea de a vota partide noi decât cei care au acces la internet/ au conturi pe reţele de socializare.

Sondajul s-a realizat între 23 şi 30 aprilie, la comanda ziarului Adevărul, pe 1.085 de subiecţi, cu o marjă de eroare de +/- 3%.