Politică
Ce au muncit deputaţii clujeni: Cei trei liberali nu au făcut front comun pentru pensii speciale
Deputaţii clujeni PNL s-au “ciocnit” la proiectul pensiilor speciale ale parlamentarilor, unul singur semnând această iniţiativă.
La începutul mandatului, mai exact în 2012, patru deputaţi liberali au plecat să îi reprezinte pe clujeni în Legislativul României. Între timp, au rămas doar trei, după ce Steluţa Cătăniciu a decis să se alăture noului proiect al lui Călin Popescu Tăriceanu. Elena Uioreanu, Adrian Oros şi Radu Zlati au avut, fiecare, aproximativ 30 de iniţiative legislative, în calitate de co-iniţiatori.
Proiectele celor patru au vizat domeniul educaţiei, sănătăţii, şi economic. Singurul punct în care cei trei deputaţi liberali nu au ajuns la un numitor comun în această sesiune parlamentară, a fost reprezentat de proiectul pensiilor speciale. Unul singur a votat controversatul proiect, iar ceilalţi au fost acuzaţi de făţărnicie de către colegii lor din alte partide.
Adrian Oros, “urecheat” de şefii de partid
Deputatul Adrian Oros a avut 34 de iniţiative legislative în acest an, alături de alţi colegi. La începutul sesiunii parlamentare, Oros a semnat şi proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari, însă ulterior, şi-a retras susţinerea “urecheat” fiind de şefii de partid.
Dintre proiectele sale amintim unul privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, o propunere legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, una privind Legea Educaţiei şi una privind reforma în domeniul sănătăţii.
Cum şi-a argumentat Zlati votul pentru pensiile speciale
Radu Zlati a avut, la rândul său, 34 de iniţiative legislative, semnate alături de colegii săi liberali. Cele mai multe au vizat domeniul educaţiei, el făcând parte din această comisie a Camerei Deputaţilor. Dintre proiectele sale amintim unul privind tichetul de servicii destinat prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional sau sezonier sau o iniţiativă privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice. Un alt proiect vizează declararea satelor Tărcaia şi Grădinari, judeţul Bihor, localităţi-martir . În ce priveşte domeniul educaţiei, Zlati a susţinut un proiect privind siguranţa în unităţile de învăţământ. Nu în ultimul rând, Zlati a susţinut, alături de ceilalţi colegi liberali propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Deputatul s-a remarcat însă, în această sesiune parlamentară, prin susţinerea proiectului pensiilor speciale pentru parlamentari, făcând în acest sens, notă discordantă cu colegii săi. În urmă cu două săptămâni, pe principiul “să ne facem dreptate”, parlamentarii şi-au votat pensiile speciale. Deputatul PSD Anghel Stanciu le-a spus celor din sală, pe care i-a numit “tovarăşi” să-şi ia Parlamentul înapoi, pentru “un Parlament curat, puternic, perfecţionist”. De asemenea, la momentul iniţierii acestui proiect social democraţii spuneau că vor să îşi recupereze drepturile pierdute în timpul guvernării Boc.
Liberalul clujean Radu Zlati a anunţat încă de la începutul dezbaterilor pe acest proiect ca va vota acest proiect, ceea ce s-a şi întâmplat.
În argumentele lor, parlamentarii au spus că nu se raportează la pensiile alegătorilor de rând, ci la veniturile aleşilor din alte ţări.
“Aşa cum am spus, de mai multe ori, susţin acest proiect încă de pe vremea USL. Consider că trebuie să reparăm ce s-a tăiat în timpul guvernării Boc. De asemenea, consider că trebuie să ţinem cont de faptul că în toate celelate ţări europene parlamentarii au pensii mai mari decât noi. De asemenea, pensiile noastre nu sunt mari raportat la pensiile judecătorilor, procurorilor, care ajung şi la 50.000 de lei”, a explicat atunci Radu Zlati.
Elena Uioreanu a avut şi ea avut 29 de iniţiative legislative, semnate alături de colegii săi. Din proiectele susţinute de ea amintim o propunere legislativă privind siguranţa în unităţile de învăţământ, una privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi a semnat şi susţinut şi ea iniţiativa privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
