Politică

Iohannis, prăbușit în sondaje. Cum stau la capitolul încredere Ponta și Băsescu

Scăderea încrederii în preşedintele Klaus Iohannis, precum şi faptul că dreapta ar strânge 48% dintre voturi, iar stânga 45%, reprezintă principalele concluzii ale unei analize comparative pe baza sondajelor Centrului de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI) realizate în cursul anului 2015.

Analiza CSCI prezintă evoluţiile principalilor indicatori rezultaţi în urma sondajelor InfoPolitic din martie-aprilie, iunie şi august 2015.

Evoluţiile privind încrederea în Klaus Iohannis, Victor Ponta şi Traian Băsescu, principalii politicieni luaţi în calcul de CSCI, este diferită. Încrederea în Iohannis a scăzut mult mai puternic decât cea în Ponta, dar rămâne la peste 50% în august. Analiza pe baza datelor celor trei sondaje releva că a scăzut mai ales încrederea puternică în Iohannis.

Un val de scădere a avut loc în iunie, după ce Iohannis i-a cerut demisia lui Ponta (-12% încredere foarte multă), iar al doilea val, mai mic (-5%) a avut loc în lunile iulie şi august. Simetric, a crescut procentul celor cu încredere foarte puţină, de la doar 8% în martie şi aprilie la 22% în august.

Încrederea în Victor Ponta rămăsese la un prag de 40% înainte de mediatizarea dosarului penal. Scăderea încrederii în Victor Ponta a avut loc imediat după ce această temă a explodat în mass-media, nivelul actual fiind de 36%.

Încrederea în fostul președinte Traian Băsescu rămâne aproximativ constantă (17-18%), în limita marjei de eroare. Pare să existe o uşoară scădere a procentului celor puternic anti-Basescu (de la 69% în primăvara la 60% în august), pe măsură ce nu mai este asociat cu o poziţie de putere.

În privinţa evoluţiei formaţiunilor de stânga şi de dreapta analiza arată că dominaţia clară a dreptei de după victoria lui Iohannis nu mai este de actualitate, zona de stânga a crescut (mai ales în primăvară), iar în august nu au existat modificări în ceea ce priveşte cele două blocuri. În august, partidele de dreapta ar strânge 48% din voturi, partidele de stânga 45%, iar alte partide cca 7%, din care majoritatea se duc în contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren după eşecul PP-DD.

Singurul indicator general care rămâne preponderent pozitiv este aprecierea economiei ţării. Mulţumirea faţă de măsurile fiscale ale Guvernului este reflectată şi în scăderea nivelului anti-PSD printre intelectuali (care rămân însă principalii oponenţi ai actualei guvernări).

Potrivit analizei, momentul punerii sub acuzaţie a lui Ponta la DNA a avut ca efect stoparea ascensiunii PSD, care depăşise PNL în prima săptămână din iunie. Faţă de şocul iniţial, cifrele par să se întoarcă spre tendinţa iniţială.

De asemenea, creşterea PNL din iunie a fost anulată de o scădere la fel de puternică în august, iar PSD a scăzut mai puţin în populaţia totală. În schimb, a crescut procentul celor nehotărâţi (undeva spre 23%), dar şi a celorlalte partide de dreapta (mai ales partidul Monicăi Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral).

Noul partid ALDE pare să obţină mai puţin decât ar fi obţinut PLR singur în lunile anterioare, iar UNPR (măsurat pentru prima oară separat de PSD) nu ar depăşi două procente, în ciuda supraexpunerii şi a tratării pozitive în media de toate culorile, conform analizei citate.