Politică

Atac anonim la Buzoianu. Candidatul susţinut de PSD e acuzat de angajaţii Feleacu de prăduirea fabricii. Cui foloseşte? - VIDEO

Un mail anonim care conţine un film cu mărturiile a două foste angajate de la fabrica Feleacu dezvăluie modul în care Octavian Buzoianu, candidat la Primăria Cluj-Napoca, a distrus fabrica de-a lungul anilor şi cum şi-a bătut joc de angajaţi. În filmare, care este făcută într-o manieră foarte profesionistă, apar Lucia Lup, lider sindical al fostei fabrici Feleacu, şi Ibranyi Eva, o fostă angajată. Cui foloseşte această înregistrare şi de cine a fost “aruncată” în presă?

Cu titlu speculativ, neavând nicio dovadă, cel mai probabil această înregistrare îi foloseşte contracandidatului lui Buzoianu, cel mai bine plasat în sondaje, Emil Boc.

Filmarea are 13 minute şi începe cu prezentarea personajelor: Lup Lucia (lider sindical al fostei fabrici Feleacul), fost salariat la Feleacu, fabrica de bomboane din Cluj-Napoca, “care a avut un brand de 127 de ani şi care nu mai există” şi Ibranyi Eva, angajată la Feleacu din 1973.

“Înainte de '89 am fost 1200 de salariaţi, lucram în trei schimburi, şi sâmbăta şi duminica. Era de lucru foarte mult. Fabrica Feleacu avea vânzare, avea o desfacere foarte bună. Stăteau TIR-urile la rând ca să se încarce marfa. Noi de aceea lucram în trei schimburi ca să facem faţă la cerinţele de pe piaţă. Piaţa internă, ştiam noi în perioada respectivă. După Revoluţie s-a schimbat conducerea, că în rest tot noi am rămas. Au început formele de privatizare. Au început privatizările. S-a format asociaţia salariaţilor, erau cupoanele care noi le-am depus sau mai era cu aportul de acţiuni, unde am primit noi acţiuni. Toţi salariaţii ne-am depus certificatele la Feleacu, bineînţeles că aveam mare speranţă. Era singura fabrică de dulciuri în zonă, în Transilvania, şi speram sa fie bine. Ne-am format Asociaţia PAS unde domnul director era preşedintele PAS-ului. Domnul Racolţa Emil era director şi dânsul era preşedintele PAS-ului. Cu dânsul am fost la Bucureşti, eu din partea sindicatului şi dânsul ca şi director am fost la Bucureşti la FPS şi şi-au bătut joc de noi, ne-au ironizat spunându-ne «da’ ce investiţii o să faceţi la halva». Parcă şi acum o văd pe doamna respectivă. Nu am reuşit. Noi concuram cu firma Florian Haus în spatele căruia era domnul Taher. Bineînţeles, pe hârtii nu am putut concura cu dânşii, noi am mers sinceri cu ce am putea noi face şi nu am primit noi să ne privatizăm prin MEBO. A dat-o la Florian Haus şi a promis investiţii pe care nu le-a făcut. Atunci FPS-ul, forţat de de împrejurări, şi-a luat din nou Feleacul sub tutela lor. Am participat a doua oară la licitaţie să o cumpărăm tot noi, salariaţii, nu am obţinut, deşi noi am dat un leu şi pe acţiune. Aşa era atunci şi a cumpărat-o, a dat-o, domnului Buzoianu. Domnul Buzoianu Octavian şi dânsul a luat licitaţia şi a luat acţiunile de la Feleacu şi era acţionar majoritar. Personal, nu pot să dau detalii cât a fost acţiunea, neavând o documentaţie clară, nu pot să spun dar ştiu că s-a luat sub preţtul pe care l-am oferit noi. Motive nu ştim, sunt ascunse ca şi multe alte motive în România”, spune Lucia Lup.

Femeile spun că odată cu venirea lui Octavian Buzoianu, fabrica Feleacu “a mers din rău în mai rău”.

“După ce a venit domnul Buzoianu iar am avut speranţe mai mari că un clujean va face tot posibilul pentru Cluj să meargă mai bine”, spune Ibranyi Eva.

“Îmi amintesc de prima şedinţă AGA unde credeam că vine un Harap Alb pe un cal alb. Că vine un clujean, nu mai e Taher, că e clujean de al nostru şi speram. Ne-am pus toate speranţele în dânsul, că va prospera Feleacu, va merge din bine în mai bine. Dar, din păcate, cu cât a fost entuziasmul de mare, cu atât a fost eşecul de mare. Pe masură de mare eşec. Fabrica a mers din rău în mai rău, s-a început să se demoleze, să se vândă utilajele la fier vechi. Unitatea din Cipariu s-a mutat la unitatea 2 pe Barbusse. În Cipariu şi-a luat dânsul activul şi şi-o transformat-o în hotel. S-a vândut clădirea din Baciu, clădirea din Turda şi am rămas cu locaţia de pe Barbusse. La urmă, s-a spus că trebuie să ne mutăm, ni s-a spus că suntem în centru şi trebuie să ne mutăm în Jucu. Noi, de bună credinţă, l-am crezut în tot ce ne spunea, dar, din păcate, nu a făcut nimic din ce ne-a promis, decât să desfiinţeze locuri de muncă. Şi câte au mai rămas le-a desfiinţat şi, spre dezamăgirea noastră, la urmă spunea că nu mai e rentabil, că nu îi mai merită să facă nimic, să aducem noi pe cine vrem să dea bani cât de mulţi că dânsul bani vrea. Am solicitat, când s-au vândut secţii sau locaţii, să ne distribuie şi nouă ca şi acţionari contravaloarea cât aveam noi acţiuni. S-a refuzat. Am cerut să ne cumpere acţiunile, s-a refuzat. La final a vândut, durerea noastră, s-a vândut brandul Feleacu de 127 de ani, s-au vândut reţete, utilaje, la fabrica Amylon de unde noi aduceam materie prima. Mai mare durere, acolo este rentabil, avem colegi care merg din Cluj, fac naveta să înveţe acolo forţele de muncă, să facă bomboane şi noi aici stăm în şomaj. Au iesit în mare parte în pensie ca în Cluj nu a fost rentabil să mai facem dulciuri, numai în Sibiu este rentabil. Şi încă o durere care nu pot să nu o spun. Foştii salariaţi, după 30 de ani, după 30 şi mai bine de ani de muncă în Feleacu şi acţionari, săraci bolnavi, amărâţi, am cerut să ne răscumpere acţiunile şi nu a fost niciodată interesat să ne cumpere acţiunile noastre, deşi pentru dânsul era un mic efort la valoarea care se pretinde dansul”, spune Lucia Lup.

“Acţiunile şi astăzi sunt acolo nevândute. El ne-a promis că va fi bine. Şi-a văzut de interesele lui, nu s-a gândit la oamenii din Cluj niciun pic. Dacă se gândea, după 38 de ani de lucru în întreprindere, nu ar trebui să fiu cu o pensie de 500 de lei. Trebuia să ajute, să dea la oameni 2-3 ani să mai muncească, că eram aproape toate, aproape de pensie. Dacă mai lăsa încă un an, doi, mai mult de 60-70 de persoane astăzi aveam pensii din care putem trăi, nu 500, să nu îţi ajungă de medicamente, de cheltuieli. Mai presus au fost interesele lui şi ne-am rugat să mai lase. Ştia bineînţeles şi la orice şedinţă îi rugam să ne mai lase să meargă sau să ne ajute cumva. Eram foarte puţine şi aproape toate ne apropiam de pensie. Oameniii au plecat care unde au putut fără servicii, fără pensii ca lumea. Înainte de pensie cu 3 ani. Pur şi simplu nu i-a interesat ce fac oamenii”, precizează, la rândul ei, Ibranyi Eva.

La un moment dat intervine un aşa zis reporter care le adresează mai multe întrebări angajatelor.

Din experienţa care aţi avut-o dumneavoastră şi din interacţiunea care aţi avut-o dumneavoastră cu domnul Buzoianu, cum l-aţi perceput pe omul acesta la început şi cum îl percepeţi acum?

“Oamenii de afaceri ştiu să aibă multe feţe. A spus că dezvoltă Feleacu, nu a dezvoltat-o. A spus că va fi mai bine. Nu am văzut să fie mai bine. Că din bine s-a transformat în rău. Că din bine ne-a coborât, a falimentat un brand al Clujului care pe mine mă doare sufletul. 127 de ani de brand, cineva a muncit, a suferit, noi am pus sufletul, viaţa noastră a fost Feleacul. 30-40 de ani să munceşti acolo şi să vină un acţionar să dea cu piciorul ca să îşi înflorească el afacerile. În Piaţa Cipariu este un hotel. Grand Hotel (n.red. Opera Plaza) foarte frumos. Pe Barbusse este un complex, parc rezidenţial, foarte frumos, dar nu mai aparţine Feleacului. Felinvest, care dânsul este acţionar majoritar, şi noi micuţii, amărâţtii, a ieşit si de la bursă să nu mai putem vinde acţiunile. Noi am crezut şi când a spus că o duce la Jucu. Şi atunci am crezut. Măi o duce, ne-am făcut noi un calcul cât facem până în Jucu. Mergem şi în Jucu! Când a fost să o ducă în Jucu a spus că nu e rentabil, nu e rentabil să o mute. Mai rentabil a fost să o vândă ca să aibă spaţiu în centru Clujului, 3 hectare de teren acolo. Bineînţeles că a fost mai rentabil.Tragic e unde am ajuns că a inchis Feleacul. Asta e durerea şi noi am rămas fără locuri de muncă. Nu mulţi, am fost 200 de oameni, dar 200 de oameni cu aparţinători, cu familiile lor, pentru Cluj este o pondere”, a mai spus liderul de sindicat.

Cu un om de genul acesta, credeţi că ar putea să fie bun de primar?

„Asta e situaţia şi la revedere. Niciun ajutor nimic. Primar? Nu, în niciun caz. Un om asemenea care ne-a promis foarte mult timp nu merită şi n-ar putea să conducă Clujul. Nu merită. Nu merită, că numai promite. Şi acuma cum ne-a promis nouă la Feleacu. Deci nu e pentru oameni. Nu a fost şi nu va fi niciodată. Am auzit că candidează la Primăria Clujului. Nu se poate, zic. Omul acesta ne-a distrus. Distruge şi Clujul. Nu se poate. Nu-i voie, nu-l lăsaţi, nu-i voie. Pur şi simplu sunt revoltată că din cauza lui eu sunt fără serviciu, fără pensie care aş merita după 38 de ani. Sunt promisiuni. Deci eu sunt convinsă mai mult de 100% că sunt promisiuni. Deci asta noi am păţit. Nu merită crezut omul. Nu merită. El unde pune mâna distruge totul. Întrebaţi orice om de la Feleacu care a lucrat dacă mai are încredere în el. Nu se poate. Deci toată lumea când aude de Buzoianu pur şi simplu se înfricoşează, nu le vină să creadă. Mă întâlnesc cu colege şi când mă sună şi îmi spun «Uite Eva ce am auzit, dar nu se poate. Dar omul acesta mai are curajul să promită?» Nu se poate, deci astea sunt toate promisiuni. Noi, care am lucrat şi ne-o fost patron şi care ne-a promis atâtea, nimeni nu crede, nimeni. Numai cine nu cunoaşte, dar este imposibil să promită şi să şi facă. Unde nu are interes, nu face nimic. Deci face unde are interes, buzunarul lui”, încheie Ibranyi Eva.