Politică

„Revolta” muzeelor împotriva comasării continuă

<p>„Revolta” conducerii celor trei muzee care ar urma să fie unificate într-o singură instituţie sub numele de Complexul Muzeal Judeţean Cluj continuă. După ce conducerea Muzeului de Artă s-a opus comasării, acum este rândul Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) să îşi exprime nemulţumirea în acest sens.</p> <p>Propunerea conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj de a unifica cele trei muzee din subordine într-o singură instituţie continuă să stîrnească nemulţumirea reprezentanţilor muzeelor şi a altor personalităţi din domeniul cultural.</p>

Conducerea ICOM, principala organizaţie de specialitate din lume în domeniul muzeelor, consideră că unificarea Muzeului de Artă Cluj, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Muzeului Memorial „Octavian Goga” din Ciucea ar însemna de fapt desfiinţarea, prin comasare a celor trei muzee. Conducerea ICOM mai subliniază că economiile care s-ar face în urma unor desfiinţări de posturi de conducere, prin unificare, ar fi mici şi ulterior vor apărea probleme de administrare care ar genera cheltuieli mai mari decît cele actuale. Punctul de vedere al conducerii ICOM şi al reprezentanţilor muzeelor clujene este susţinut şi de o serie de personalităţi din lumea culturală, cum ar fi George Banu de la Universitatea Sorbona, Paris şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, Ioan Sbârciu, preşedintele Universităţii de Artă şi Design Cluj, scriitoarea Ruxandra Cesereanu şi Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar din Cluj.

Directorii muzeelor induc o idee falsă

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a declarat recent că directorii instituţiilor de cultură încearcă să inducă opiniei publice o falsă idee referitoare la propunerea sa de a reorganiza muzeele. El a explicat că muzeele vor rămîne aceleaşi, cu aceleaşi colecţii şi acelaşi patrimoniu. “Muzeul de Artă ramâne tot Muzeul de Arta, cu aceleaşi colecţii, cu acelaşi patrimoniu. Nu se schimbă nimic în acest sens. Doar pe linie de conducere situaţia se schimbă. Normal că directorii nu sunt de acord şi nici nu vor fi. Pentru că sunt vizate posturile lor. Asta se întâmplă de 20 de ani încoace. Avem structuri importante care nu funcţionează şi nici nu vor funcţiona tocmai pentru că ele au fost păstrate la fel încă din comunism. Dar, pentru că unii directori ţin de funcţii, de privilegiile pe care le au, nu va fi acceptată niciodată o reformă”, a explicat Alin Tişe.